Institutul Pro a dat publicitatii, ieri, rezultatele sondajului de opinie la nivel national realizat in colaborare cu Data Media.
Cercetarea a fost efectuata pe un esantion reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei. Volumul esantionului este de 1.200 persoane, iar marja de eroare maxima este de +/- 2,7%. Interviurile fata in fata au fost luate in perioada 22-27 februarie 2007.
– Scandal de mari proportii. Practic, aproape toti romanii (95,9%) considera ca in viata politica nu este liniste, dintre care 60,4% sunt convinsi ca este vorba despre un scandal de mari proportii. In acelasi timp, starea aceasta de lucruri nu pare sa-i ingrijoreze foarte tare pe mai bine de jumatate dintre cetateni. Un procent de 49,3% declara ca sunt destul de multumiti de viata lor, iar 6,5% foarte multimiti. Doar 11,5% sunt foarte nemultumiti, in timp ce 32,6% au raspuns ca sunt destul de nemultumiti. Romanii sunt si mai optimisti cand vine vorba de viitor: 42,7% cred ca, in 2007, viata lor va ramane la fel, iar 38,8% – ca se va schimba in bine. Problemele cu care se confrunta Romania in prezent sunt, in opinia celor intervievati: salariile/pensiile mici (55,4%), nivelul de trai scazut (42,4%), lipsa locurilor de munca (29,8%) si, abia pe locul al patrulea, coruptia (25,8%). Doar 12,2% au trecut criza politica actuala pe lista de probleme cu care se confrunta tara. Explicatia tine de indepartarea de politica a mai bine de jumatate de electorat (desi in plina criza, inca 62% din romani nu sunt interesati prea mult sau deloc de politica), ceea ce ii face sa se raporteze la disputa dintre politicieni cu o anumita detasare.
– Popularitate si surse de informare. Institutul Pro a decis sa masoare, in actualul context, doar popularitatea liderilor din zona Aliantei. In februarie, 44,3% dintre romani au o parere buna si foarte buna despre Calin Popescu Tariceanu. In acest top, premierul este urmat de Bogdan Olteanu (43,9%), Crin Antonescu (40,3%) si Mihai Razvan Ungureanu (36,7%). Presedintele PD, Emil Boc, are o pozitie in scadere (29,3%), la fel ca si Theodor Stolojan (28,3%) si Monica Macovei (25,8%). Ludovic Orban este cel mai slab plasat dintre liberalii masurati (cu 25,7%); clasamentul este incheiat de Elena Udrea, cu un scor de 14,9%. Participantii la sondaj au fost rugati de asemenea sa raspunda la intrebarea deschisa: "Care vi se pare politicianul cel mai de viitor pentru PNL respectiv, PD?" Pentru PNL, clasamentul se prezinta astfel: pe primul loc este Calin Popescu Tariceanu, considerat un politician de viitor de catre 24,3% dintre romani, urmat de Crin Antonescu (17,9%), Bogdan Olteanu (13,3%), Mihai Razvan Ungureanu (5,3%), Ludovic Orban (4,5%) etc. Pentru PD, cel mai de viitor este considerat Emil Boc, cu 26,3%, urmat de Traian Basescu (11,8%), Vasile Blaga (7,3%), Adriean Videanu (3,6%), Elena Udrea (2,1%) etc.. Remarcam faptul ca, in timp ce la PNL exista dupa presedintele partidului doi lideri cu scoruri relativ mari (peste 10%), la PD nu regasim o asemenea situatie (fiind bine plasati doar Emil Boc si presedintele statului, inca perceput ca lider al PD). In ceea ce priveste increderea in institutiile care nu au legatura directa cu politicul, clasamentul se prezinta astfel: Biserica (85,1%), Armata (75,3%), Uniunea Europeana (70,4%), Mass-media (64,9%), NATO (58,5%), Politia (49,3%) si ONG-urile (19,8%). Romanii folosesc ca principala sursa de informare televiziunea, urmata de departe de radio, presa scrisa, familia-prietenii-cunostintele-colegii. Internetul este, in acest clasament, pe ultimul loc.
– Evenimente notorii. Potrivit cercetarii realizate in colaborare cu Data Media, propunerea de suspendare din functie a presedintelui Basescu este cel mai cunoscut eveniment petrecut in ultima vreme pe scena politica (cei intervievati considera in procent de 59,7% ca PSD este responsabil pentru inceperea actiunii de suspendare a presedintelui, 13% nu stiu sau nu raspund, iar 8,2% cred ca vinovat este PNL). Aproape toti romanii (94,5%) au auzit despre initiativa PSD, ca si despre scandalul "Biletelul", in care au fost implicati Elena Udrea, premierul Tariceanu si presedintele Basescu (93,2%). Votarea, in Parlament, a motiunii impotriva ministrului Justitiei, Monica Macovei este un eveniment cunoscut de 77,3% dintre romani; initierea unui referendum, de catre presedintele Traian Basescu, privind introducere votului uninominal, de 73,9%, in timp ce demisia ministrului Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu este cunoscuta de 67,4%.
– Traian Basescu. Intrebati cine este principalul vinovat de scandalul de pe scena politica romaneasca, cei mai multi (37,1%) au raspuns ca acesta este Traian Basescu, urmat de Calin Popescu Tariceanu (12,4%), Alianta D.A. (8,2%) etc.. Interesante sunt raspunsurile privind acuzatiile aduse presedintelui de catre unii oameni politici. Un procent de 63,3% dintre cetateni sunt de acord sau oarecum de acord ca Traian Basescu vrea si mai multa putere decat are acum si, de asemenea, 56,8% (de acord sau oarecum de acord) ca presedintele tolereaza grupurile de interese economice din preajma sa. Un procent de 25,8% dintre intervievati nu sunt deloc de acord ca Traian Basescu este mai vinovat decat partidele politice de scandalurile actuale, ca face de ras Romania in politica externa (45,3% nu prea de acord sau deloc de acord). De asemenea, romanii nu cred ca presedintele este influentat in activitatea sa de Elena Udrea (44,5%).
– Confuzia legata de Alianta D.A. PNL-PD. Cercetarile sociologice evidentiaza o disonanta intre perceptiile privind perspectivele politice ale guvernantilor (Alianta D.A) si ceea ce se considera a fi dezirabil pentru acestia. Aproape jumatate din cei intervievati (46,9%) cred ca Alianta D.A. se va destrama pana la urmatoarele alegeri generale si doar 25,4% ca va rezista in actuala componenta. In acelasi timp insa, cand li se cere sa opteze intre variantele de evolutie vehiculate, opteaza fie pentru ramanerea impreuna a PNL si PD (27,1%), fie pentru alegerile anticipate (26%). 14,3% nu stiu sau nu raspund iar celelalte optiuni (guvernarile minoritare sau guvernele de uniune nationale) sunt nesemnificative. Este vorba de o disonanta, fiindca populatia percepe Alianta ca fiind nefunctionala, dar ii cere totusi sa ramana in aceeasi formula ca la inceputul guvernarii. Explicatia ar putea tine de traditia postdecembrista din Romania, care a facut ca schimbarile de majoritati guvernamentale sa se faca doar prin vot. Schimbarile de guvern s-au realizat doar in cadrul majoritatilor existente si nu cu schimbarea acestora. Prin urmare, este logic ca populatia sa vrea respectarea acestei traditii: fie se continua in varianta in care s-a inceput, fie se fac alte alegeri. Daca Alianta D.A. s-ar destrama, cel mai mult ar avea de castigat, in ordine, PNL (31,1%), PD (26,3%) si PSD (18,5%), respectiv cei mai importanti actori politici ai momentului. In ceea ce priveste contributia fiecarui partid membru al Aliantei D.A. la binele guvernarii, romanii sunt de parere ca liberalii au facut cel mai mult pentru integrarea europeana (29,4%) si dezvoltarea economica a tarii (28,3%), in timp ce democratii au contribuit la reformarea administratiei publice locale si centrale (23,5%) si lupta impotriva coruptiei (23,7%). Se percepe ca ambele partide au sustinut, in egala masura, proiectele de lege ale Aliantei D.A. in Parlament (33,4%). In schimb, nici PD, nici PD nu au contribuit suficient la rezolvarea problemelor din educatie si sanatate (37,8%), dezvoltarea mediului rural (47,5%), reformarea clasei politice (29,2%), imbunatatirea vietii pensionarilor (56%) si mai ales cresterea nivelului de trai al populatiei (62,7%).
– Votul uninominal. Raspunsurile oferite de participantii la sondajul Data Media evidentiaza ca romanii sustin in majoritate introducerea votului uninominal. Daca ar fi organizat un referendum pe aceasta tema, 58,3% ar vota pentru introducerea votului uninominal, 22,3% nu stiu sau nu sunt hotarati si doar 12,1% ar vota impotriva. Optiunea aceasta este indirect confirmata si de raspunsurile la intrebarea: "Care dintre alegeri sunt mai importante?". Pentru cei mai multi alegatori, alegerile la care sunt votate persoane sunt cele mai importante: alegerile locale (32,9%) si prezidentiale (27,8%). Acestea sunt urmate de alegerile europene (22,5%), parlamentarele interne venind abia pe ultimul loc (13,5%).
– Alegerile europarlamentare. Sondajul Data Media a masurat opiniile cetatenilor referitoare la alegerile privind Parlamentul European. Cei mai multi dintre acestia au declarat ca se vor prezenta la urne cu siguranta (50,7%), 24,3% mai degraba se vor prezenta, iar 17,3% sunt tentati sa nu se prezinte sau nu se vor prezenta cu certitudine. Dintre motivele care ar putea scadea prezenta la urne, cele mai importante par sa fie nemultumirea fata de felul in care se comporta politicienii in ultima vreme (42,5%), faptul ca nu stiu despre ce e vorba in aceste alegeri (30%) sau "nu ma intereseaza, nu sunt importante pentru mine" (14,5%). La intrebarea: "Cu ce partid ati vota la alegerile pentru Parlamentul European din acest an?", 28,6% au raspuns ca vor vota cu PSD, 19,7% cu PD, 19,4% cu PNL, 9% cu PRM, 8% cu PNG-CD, 6,9% cu UDMR, 3,3% cu PLD, 1,8% cu PC, 1,5% cu PIN si 1,3% cu PNTCD. Cercetarea releva o crestere a PSD, care nu afecteaza insa votul pentru partidele Aliantei. De altfel, Alianta este in continuare cea mai puternica structura politica, in cazul in care PNL si PD ar ramane impreuna obtinand probabil fara probleme primul loc la aceste alegeri. Aceste rezultate nu sunt relevante decat in paradigma europenelor, chiar daca raspunsurile pot oferi totusi o imagine relativ corecta privind ordinea de vot la alegerile generale. Motivatiile principale ale optiunii pentru un partid sau altul sunt descrise, in ordine, de urmatoarele asertiuni: "Am incredere in promisiunile pe care le va face" (37%), "Reprezinta cel mai bine parerile mele" (36,6%), "Pe lista de candidati se vor afla personalitati recunoscute" (20,7%). Incepe sa se contureze si un profil dezirabil de europarlamentar. Pentru a deveni europarlamentar, o persoana trebuie sa fie, in opinia majoritatii romanilor : cinstita/corecta (40,6%), sa cunoasca politica europeana (28,5%) si incoruptibila (24,5%). Clasamentul trasaturilor este urmat de inteligenta (21,5%), competenta (17,6%), nivelul ridicat de educatie (16,3%), patriotismul (13,2%), relatiile bune in Europa (10,5%).
– Simularea Institutului PRO: distributia mandatelor de europarlamentari. In baza prevederilor Legii nr. 33 din ianuarie 2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European si a datelor furnizate de sondajul Polis, realizat de Data Media, Institutul Pro a realizat o simulare a distributiei mandatelor de europarlamentar ce revin Romaniei. Mandatele au fost distribuite doar partidelor care au obtinut scoruri peste pragul legal de 5%. Astfel, PSD are 28,6%, 11 mandate; PD – 19,7%, 8 mandate; PNL – 19,4%, 8 mandate; PRM – 9%, 3 mandate; PNG-CD – 8%, 3 mandate; UDMR – 6,9%, 2 mandate.
Simularea distributiei mandatelor de europarlamentar releva tendinta ascendenta a PSD care reuseste sa se desprinda de principalii contracandidati. Daca la inceputul anului preferintele electorale ale populatiei stabileau o diferenta de 3.1% intre formatiunea social-democrata si cele doua partide ce compun Alianta D.A., la finele lunii februarie ecartul dintre PSD si PD/PNL a crescut la 8.9%. Dinamismul scenei politice, determinat de gradul sporit de conflictualitate, precum si vizibilitatea PSD, care pentru prima data de la alegerile din 2004 s-a angajat intr-o confruntare directa, de amploare, cu puterea (prin initiativa suspendarii presedintelui Basescu) ar putea explica cresterea, de 5.8%, din ultima luna. Ascensiunea formatiunii conduse de Mircea Geoana nu se realizeaza in dauna principalilor adversari politici. Atat PNL, cat si PD se mentin la acelasi nivel in preferintele electorale ale populatiei, scaderea de cca. 1%, in ambele cazuri, fata de luna ianuarie, inscriindu-se in marja de eroare a sondajului si fiind, in opinia noastra, nesemnificativa. Mai mult, democratii si liberalii sunt in continuare umar la umar, procentele inregistrate fiind aproape identice, chiar daca PD are un mic avans. In aceste conditii, cele 11 mandate ale PSD, cu doua mai multe fata de luna ianuarie, sunt obtinute in dauna partidelor mici, a celor situate la baza ierarhiei electorale. Este vorba despre PRM si PNG. Metoda proportionala (Hondt) folosita in procesul de transformare a voturilor in locuri stimuleaza o astfel de situatie, ea fiind favorabila partidelor mari. Daca ascensiunea PSD va continua, iar distanta dintre formatiunea social-democrata si restul actorilor politici se va mari, este posibil ca partide precum PRM sau PNG sa piarda noi mandate. Din aceasta perspectiva, posibila amanare a alegerilor europene deschide o lupta tot mai interesanta pentru aceste mandate pentru urmatoarea jumatate de an.
In zilele aplicarii chestionarului, au fost evidentiate prin mediatizare cateva evenimente: 20 februarie – presedintele Traian Basescu a intervenit in emisiunea de la TVR "Intre bine si rau", la care era invitat premierul Calin Popescu Tariceanu, lansand celebrele acuzatii despre "fata europeana" a premierului. Subiectul a aparut in presa scrisa din ziua de 22 februarie, prima zi de culegere a datelor; 21 februarie – Curtea Constitutionala decidea ca Monica Macovei nu trebuie demisa ca urmare a votului la motiunea simpla din Senat si, totodata, considera drept neconstitutionale modificarile la Legea referendumului; 22 februarie – PSD renunta la solicitarea privind infiintarea unei comisii parlamentare cu privire la suspendarea din functie a presedintelui Basescu. Ulterior, comisia apare la propunerea PC; 26 februarie – PC si PSD il avertizau pe primul-ministru ca Guvernul sau risca sa fie demis, daca nu se face restructurare. In aceeasi zi, la Cotroceni au loc consultarile dintre presedintele Basescu si o parte a organizatiilor din societatea civila pe tema introducerii votului uninominal; 27 februarie – mai multe organizatii ale societatii civile organizeaza un miting de sustinere pentru actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei.
