Preşedintele a semnat, ieri, decretul de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia procuror-şef al DIICOT, pentru un mandat de trei ani. Numirea unui procuror apropiat de cercurile PSD nu este însă singura situație care indică funcționarea „coabitării” preşedinte-premier, în ciuda atacurilor reciproce lansate în public.
În urma decretului prezidențial, Horodniceanu va prelua șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), cu toate că în jurul nominalizării sale au apărut o serie de controverse, atât de natură procedurală, cât și în ceea ce privește fondul activităţii acestuia.
Decizia a venit la o săptămână după ce șeful statului a cerut CSM, spre consultare, stenograma şedinţei în care a fost intervievat Daniel Horodniceanu, precum şi documentele avute în vedere în adoptarea hotărârii prin care s-a dat aviz favorabil.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut şi o întâlnire cu Daniel Horodniceanu, la Palatul Cotroceni.
Cu o seară înainte de anunțul numirii, șeful statului lăsase să se înțeleagă că nu este deranjat de faptul că Horodniceanu a fost propus în urma unei proceduri lipsite de transparență. „Procedura este stabilită de lege şi ea a fost respectată”, a fost răspunsul lui Iohannis, întrebat de ce nu a cerut o selecție pe criterii de competență, așa cum a recomandat Comisia Europeană. Răspunsul șefului statului, deși corect, ridică totuşi semne de întrebare. Oficialii europeni au cerut dezbatere publică asupra candidaților, dar și motivarea respingerii sau acceptării unor candidați. Toate aceste modificări puteau fi operate în actul normativ care reglementează numirile în magistratură, Legea 303/2004, în urma unor negocieri între șeful statului și partidele parlamentare, așa cum s-a întâmplat în cazul legilor electorale. Și aceasta, cu atât mai mult cât șefia DIICOT era vacantă încă din noiembrie 2014, după demisia Alinei Bica, arestată în dosarul ANRP.
Fără aceste modificări, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, l-a propus pe Horodniceanu, selectându-l dintr-un grup de șase candidați, după audieri la minister, fără o procedură transparentă.
Controverse similare au apărut și în 2013, când șefii parchetelor au fost numiți, tot fără criterii transparente, în urma unei înțelegeri dintre președintele Traian Băsescu și Victor Ponta, în calitate de ministru-interimar al Justiției. Printre cei numiți atunci s-a numărat și Alina Bica, tot în fruntea DIICOT.
Semne de întrebare
Propunerea a fost trimisă pentru aviz consultativ la CSM. Daniel Horodniceanu a primit, în 4 mai, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar audierea a provocat controverse. În timpul interviului, unul dintre membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar. Horodniceanu a răspuns că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri. Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară (IJ), Horodniceanu a spus că procurorul-şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.
Însă, potrivit unor specialiști consultați de „România liberă”, răspunsul nu ar fi corect, pentru că, dacă se confirmă informația, înseamnă că procurorul respectiv ar fi comis infracțiune și ar fi trebuit demarate cercetări penale preliminarii.
Indecizii sau complicitate?
De asemenea, propunerea lui Horodniceanu a ridicat semne de întrebare în condițiile în care acesta a fost, anterior, șeful DIICOT Iași. Însă, DIICOT Iași nu a descoperit cazul primarului Gheorghe Nichita, care și-a creat un serviciu secret personal. În cazul edilului PSD, începerea urmăririi penale a fost decisă doar după intervenția structurii centrale a DNA.
Pe de altă parte, Dan Cristian Turturică a dezvăluit că în 2014 Horodniceanu, în calitate de șef al DIICOT Iași, a somat Ministerul Transporturilor să nu-i înapoieze lui Gruia Stoica suma de 10 milioane de euro, depusă drept garanție pentru privatizarea CFR Marfă. Și aceasta pentru că s-a dispus sechestru într-un dosar penal care îl viza pe omul de afaceri, iar suma ar fi trebuit transferată
într-un cont al DIICOT pentru a se recupera prejudiciile. Sub mandatul lui Dan Șova, subordonații acestuia i-au înapoiat banii lui Gruia Stoica, dar DIICOT Iași nu a trecut la măsuri împotriva instituției conduse de Dan Șova.
După ce numirea a fost oficializată de președinte, premierul Victor Ponta a transmis, pe Twitter, că are încredere în noul procuror-şef al DIICOT.
„Nu îl cunosc personal pe noul procuror-șef al DIICOT, dar am încredere şi îi urez un mandat de succes!”, a scris Ponta.
Daniel Horodniceanu este procuror din ianuarie 1999, activând în parchetele din Fălticeni, Pașcani și Iași. A condus DIICOT Iași între 2006 și 2009 și din 2012 până în prezent.
Coabitarea funcționează ca unsă
Numirea noului șef al DIICOT, apropiat de cercurile PSD, nu este singura situație care dovedește funcționarea „coabitării” Iohannis- Ponta, în ciuda atacurilor reciproce pe tema Codului Silvic. Recent, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor locale, care corespunde intereselor electorale ale PSD. Primarii vor fi aleși dintr-un singur tur, ceea ce avantajează PSD, partid care are cei mai mulți primari în funcție.
