Sfânta birocrație românească și-a demonstrat din nou nocivul efect, de data asta pentru românii care muncesc în străinătate și au dorit să-și exercite dreptul de vot la alegerile prezidențiale. Cum s-a văzut și pe agențiile de presă ori la televiziuni în imagini și filmulețe transmise din toate colțurile lumii, cozi imense s-au format în fața majorității secțiilor de vot. Trebuie remarcat aici, conform datelor prezentate de Biroul Electoral pentru Străinătate, că în afara granițelor României au fost deschise 294 de secții. Numărul este egal cu cel înregistrat la alegerile prezidențiale din 2009. Dar atunci nu au fost cozile de acum. Este clar că în 2014 românii aflați în Europa de Vest, America, Asia sau Australia au dorit, mai mult ca oricând, să voteze. Dar nici pomeneală ca numărul să fie problema. Totul s-a întâmplat din cauza faptului că oamenii sunt obligați, conform legii, să completeze un formular în care să declare pe propria răspundere că nu au mai votat și în altă parte, în aceeași zi. E drept că formularul e tipizat, dar ești nevoit să scrii acolo datele personale. Asta durează cel puțin un minut pentru fiecare persoană în parte, dacă nu și mai mult. Doar știți cum e în situații de acest fel. Nu ai la îndemână un pix sau îți cauți ochelarii, ca să vezi mai bine ce scrii. Clar, timp pierdut.
Mai bine cu ștampila, decât cu votul prin corespondență
Ce nu înțelegau mulți era faptul că ți se punea și o ștampilă pe pașaport, ca semn că ai votat. Și atunci de ce mai era nevoie de o măsură de prevedere suplimentară împotriva votului multiplu, precum această declarație pe propria răspundere? Am pus întrebarea asta și celor de la Biroul Electoral din Străinătate. Răspunul e simplu – așa te obligă legea să faci. Procedura s-a aplicat și la alegerile din 2009. Mai mult, treaba asta e obligatorie și dacă ești în România, dar votezi în altă parte, decât în secția la care ești arondat cu domiciliul. Să nu uităm că la noi se discută de ani buni de introducerea votului prin corespondență pentru românii din afara țării, care ar elimina birocrația, hârtiile, semnăturile și ștampilele, dar până acum nu s-a făcut niciun pas în acest sens. Până la ora 13.00, ora României, votaseră puțin peste 40.000 de români din afara granițelor țării. Cifra este infimă, în comparație cu cele câteva milioane de conaționali ai noștri stabiliți în diverse locuri ale globului.
Votul în cel de-al doilea stat românesc
Ce s-a întâmplat în cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, cu ocazia prezidențialelor din acest an relatează presa de la Chișinău. De reținut, în primul rând, că dincolo de Prut sunt peste 500.000 de basarabeni care au redobândit cetățenia română, în comparație cu cei aproximativ 200.000, câți erau cu cinci ani în urmă, după cum remarcă administratorul portalului de știri moldova.org, Oxana Greadcenco. Față de acest număr mare, se poate spune că cele 21 de secții de vot deschise dincolo de Prut, dintre care patru în Chișinău, au fost total insuficiente. Dovadă și cozile interminabile. Mai este însă un amănunt care te poate face să te întrebi pe cine au votat basarabenii, în condițiile în care campania electorală cu politicienii de la Bucureşti a lipsit aproape cu desăvârșire în Republica Moldova. Nu tu afișe, nu tu mitinguri electorale, nici panouri stradale. Singura sursă de informație a oamenilor a fost televizorul, pentru că mulți basarabeni prind canale de toate genurile din România.
O întrebare fără răspuns
Cum e să vii sute de kilometri până în localitatea în care e o secţie de votare şi acolo să mai stai câteva ore bune la coadă, pentru ca la final să constaţi că programul s-a terminat, nu mai ai timp să-ţi exerciţi dreptul de-a alege? Cam aşa se întreabă, retoric, o româncă din Spania, care a scris un comentariu pe pagina ei de Facebook. Adică şi bani cheltuiţi cu benzina, pe drum, şi nervi în faţa porţilor secţiei care ţi se închid în nas. Probabil că mulţi români din diaspora se gândesc acum dacă merită să facă acelaşi drum pentru cel de-al doilea tur de scrutin. S-ar putea totuşi ca răspunsul lor să ne uimească…
