UE se teme de cei peste un milion de imigranţi care trăiesc deja printre greci şi ar putea ajunge în nordul continentului prin România şi Bulgaria. Analiza CRPE relevă totodată faptul că, financiar, Bulgaria nu îşi permite decuplarea de România.
Bulgaria nu poate fi decuplată de România în procesul de integrare în spaţiul Schengen deoarece o asemenea decizie ar avea nevoie de aprobarea Bucureştiului, ar presupune costuri financiare prea mari pentru Sofia şi ar amâna, în realitate, demersul cu încă şi mai mulţi ani, susţine un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Ideea separării celor două ţări a fost lansată la începutul lunii de comisarul european pe Justiţie, Viviene Reading, şi a fost sugerată chiar de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso.
„Bulgaria poate fi decuplată de România doar pe termen lung şi în situaţii cu totul şi cu totul excepţionale. Dar acest lucru este aproape imposibil. (…) Concluziile Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 9 iunie 2011 privind finalizarea procesului de evaluare tehnică subliniază că cele două state trebuie să adere împreună, condiţionându-le pe unul de altul. Cu alte cuvinte, dacă Bulgaria se integrează cu graniţele aeriene, şi României trebuie să i se întâmple acelaşi lucru. (…) Mai mult, este puţin probabil ca România să accepte în Consiliul JAI (unde este nevoie de unanimitate) decuplarea Bulgariei”, scrie Ciprian Ciucu, autorul raportului.
Iar dacă Sofia ar dori să deschidă şi graniţele terestre fără România, lucrurile ar fi şi mai complicate. „În cel mai optimist scenariu, pentru Bulgaria o astfel de decuplare ar presupune investiţii pentru securizarea graniţei cu România şi parcurgerea unui proces de evaluare din partea experţilor Sch-Eval.
Securizarea graniţelor cu România ar costa cel puţin 100 de milioane de Euro pentru cele trei tipuri de frontieră pe care le avem – fluvială, terestră şi maritimă – ce se întind pe 630 de kilometri. Costul este foarte mare, iar Bulgaria nu dispune de aceşti bani, o asistenţă din partea statelor membre sau Comisiei Europene fiind foarte puţin probabilă”, potrivit analizei lansate de Centrul Român de Politici Europene. Iar securizarea frontierei cu România ar avea sens numai dacă Bucureştiul „alege un parcurs de neimaginat în care se îndepărtează de proiectul european”.
Ţările arabe, sursa de imigraţie pentru Europa
Dincolo de aceste aspecte, Centrul Român pentru Politici Europene susţine că, de fapt, nici ţara noastră, nici Bulgaria nu vor fi primite în spaţiul Schengen din cauza Greciei, care nu poate controla cei peste un milion de imigranţi ilegali aflaţi pe teritoriul său. Destinaţia preferată a acestora este nordul Europei. Iar dacă Bucureştiul şi Sofia ar intra în zona europeană fără graniţe, imigranţii ar putea pleca mai uşor din Grecia, care e pentru ei doar un loc de tranzit. Acesta ar fi şi motivul real, dar nedeclarat din motive diplomatice faţă de Grecia, al opoziţiei constante a unor ţări ca Olanda faţă de Bulgaria şi România. „Principala presiune migraţionistă este pe ruta Turcia-Grecia, ceea ce o implică direct. Aproximativ 90% din migraţia ilegală cu care se confruntă Uniunea Europeană trec prin Grecia. Valorile nominale arată că între 50 mii şi 60 de mii de persoane intră anual în Grecia, ţară în care se estimează că trăiesc deja peste un milion de imigranţi ilegali”, menţionează Ciprian Ciucu.
Situaţia e cu atât mai dificilă cu cât grecii trebuie să ţină sub control un număr mare de insule. „Problemele Greciei derivă atât din caracteristicile geografice (mii de insule, din care 90 sunt locuite), ceea ce face migraţia greu de stopat, cât şi din capacitatea sa administrativă (poliţie, servicii de azil, capacitate foarte scăzută de returnare etc.) scăzută, accentuată de criza financiară cu care se confruntă”, conform raportului CRPE.
Totuşi, nici Bulgaria, nici România nu au curaj să vorbească deschis despre această situaţie, de teama unui vot contra pe care l-ar putea da Grecia în privinţa spaţiului Schengen, stabileşte acelaşi document.