Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că poziţia oficială a României referitoare la introducerea taxei pe tranzacţiile financiare la nivelul UE, cunoscută şi ca „taxa Robin Hood”, este de deschidere şi susţinere a iniţiativei, în măsura în care există un acord al statelor membre, potrivit Realitatea.net.
„E o poziţie de o anumită deschidere şi de o evitare a blocării acestei iniţiative în măsura în care există un acord la nivelul tuturor statelor membre. Poziţia oficială a României este că în măsura în care va exista acordul tuturor statelor membre, nu vom bloca acest acord şi îl vom susţine. Aceasta este formula pe care mergem în momentul de faţă şi rămânem deschişi la discuţiile inclusiv la nivel tehnic care se poartă pe acest subiect”, a declarat Orban, prezent la dezbaterea „România şi semestrul european” organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene.
El a subliniat că principalii actori români din sistem „nu sunt deloc încântaţi” în privinţa propunerii Comisiei Europene de introducere a acestei taxe din 2014.
Pe de altă parte, Orban a arătat că prin introducerea acestei taxe s-ar putea genera resurse considerabile pentru bugetul UE şi bugetele statelor membre.
„Constatăm că la nivelul statelor membre există o reticenţă sporită de a contribui cu sume la bugetul UE, contribuţia de 1,5% din PIB este valabilă pentru 2007-2013, pentru 2014-2020 este propunerea Comisiei Europene de unu şi un pic la sută, iar Germania spune sub nicio formă mai mult de 1%, ceea ce presupune o reducere substanţială până la 100 de miliarde de euro faţă de 1.025 de miliarde cât a propus Comisia Europeană. În aceste condiţii, cred că o asemenea taxă pe tranzacţiile financiare ar putea constitui o resursă importantă atât la bugetul UE, cât şi la bugetul statelor membre, dacă e generată de o manieră inteligentă, astfel încât să evite o punere a sectorului financiar din întreaga UE pe poziţii dezechilibrate în raport cu restul competitorilor la nivel global”, a mai spus Orban.
Prezent la dezbatere, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, a exprimat, ca punct de vedere personal şi care nu implică Banca Naţională, că introducerea acestei taxe pe serviciile bancare nu are o motivaţie economică, ci numai politică şi socială, fiind genul de acţiune dictată „mai mult de inimă, nu de minte”.
El a arătat că e normal ca băncile care au beneficiat de bani publici pentru a fi salvate în perioada crizei financiare trebuie să plătească înapoi până la ultimul cent, însă instituirea taxei „ar pedepsi de-a valma atât băncile vinovate, cât şi cele nevinovate”.
Lazea a arătat că introducerea taxei la nivelulul ţărilor UE ar duce la un „avantaj competitiv” pentru băncile din alte zone, iar băncile europene ar putea deveni tentate să deconteze costurile pe seama clienţilor. „Odată introdusă taxa, este foarte uşor de trecut asupra consumatorilor. Toate aceste taxe vor fi recuperate prin diverse costuri”, a spus Lazea.
De asemenea, el a argumentat că o astfel de taxă „nu are nimic de-a face cu Strategia Europa 2020” care prevede introducerea de noi taxe numai pentru obiective ecologice, de creştere a calităţii vieţii la nivelul UE.
Lazea a mai ţinut să arate că este clar că Marea Britanie nu va accepta niciodată această taxă, în condiţiile în care City-ul londonez are de pierdut considerabil de pe urma ei şi se opune vehement iniţiativei.
Parlamentul European a adoptat pe 23 mai cu o majoritate largă introducerea unei taxe pe tranzacţii financiare în UE – aşa-numita „Taxă Robin Hood”, însă propunerea se va lovi, în Consiliul European, de opoziţia unor state precum Marea Britanie, Suedia sau Olanda.
Potrivit proiectului CE, două treimi din veniturile generate de statele membre prin aplicarea taxei pe tranzacţii financiare ar fi virate la bugetul UE. PE a recomandat aplicarea taxei chiar dacă nu va fi votată, în Consiliu, de către toate statele UE.
Principalii susţinători ai propunerii sunt Germania şi Franţa, iar cel mai vehement oponent este Marea Britanie, care vrea să protejeze statutul Londrei de centru financiar global.
PE a adoptat, cu 487 voturi „pentru” şi 152 „împotrivă”, nivelurile de taxare propuse de Comisia Europeană, de 0,1% în cazul tranzacţiilor cu acţiuni şi obligaţiuni, respectiv 0,01% în cazul tranzacţiilor cu derivate, însă a adus mai multe modificări proiectului. Parlamentul UE vrea ca modificarea propunerii astfel încât taxa să fie structurată pentru a acoperi cât mai mulţi traderi, iar evaziunea să fie neprofitabilă.
PE a propus însă exceptarea fondurilor de pensii de la plata taxei. Decizia finală privind aplicarea taxei aparţine Consiliului European, avizul PE având caracter consultativ.
Potrivit proiectului CE, două treimi din veniturile generate de statele membre prin aplicarea taxei pe tranzacţii financiare ar fi virate la bugetul UE, reducând contribuţiile statelor membre. În cazul României, CE estimează scăderea contribuţiei la bugetul UE, calculată în funcţie de Venitul Naţional Brut, cu 154 milioane euro la nivelul anului 2020.
Termenele din propunerea CE vizează introducerea taxei începând cu anul 2014.
