Liderul bielorus Aleksandr Lukaşenko va fi reintrodus pe lista persoanelor vizate de interdicţia intrării pe teritoriul UE, alături de zeci de oficiali responsabili de reprimarea protestelor postelectorale din Belarus, a declarat ministrul suedez de Externe Carl Bildt, citat de publicaţia electronică EUObserver, informează Mediafax.
„Trebuie să urmăm logica politicilor noastre anterioare. Ultima dată, când nu am mai avut deţinuţi politici, am făcut paşi pozitivi. Acum avem mult mai mulţi deţinuţi, iar cei care au luat parte la acţiunile care au avut loc şi cei care au colaborat cu ei vor reveni pe listă”, a declarat luni, telefonic, Bildt. „Eu cred că este foarte probabil ca el Lukaşenko să fi fost implicat în acţiunile care au avut loc”, a răspuns ministrul, când a fost întrebat dacă preşedintele statului Belarus se va afla între cei vizaţi de interdicţie.
Uniunea Europeană a impus deja o asemenea interdicţie lui Lukaşenko şi altor 40 de oficiali, în urma unei reprimări similare, dar mai puţin dure, după alegerile din 2006. Însă UE a suspendat această interdicţie pentru 36 dintre numele de pe listă, în 2008, după eliberarea unor deţinuţi politici, permiţându-i liderului din Belarus să viziteze Italia.
În prezent, ambasadele ţărilor europene la Minsk pregătesc o nouă listă, care va fi trasmisă unei întâlniri, vineri, a Comitetului pentru Securitate şi Politică (PSC), la Bruxelles. O sursă diplomatică europeană a declarat că proiectul listei include peste 100 de nume. Unele ţări, precum Cehia, doresc adoptarea cât mai rapidă a listei, într-o reuniune extraordinară a miniştrilor Afacerilor Externe, săptămâna viitoare. Dar Germania şi Suedia preferă să aştepte până la următoarea reuniune, la 31 ianuarie.
Un candidat la preşedinţie din rândul opoziţiei, Vital Rimaşevski, a fost eliberat temporar din închisoare, luni, dar este acuzat, în continuare, alături de alte 26 de persoane, de organizarea unui miting, acţiune pentru care riscă cel puţin 15 ani de închisoare. Bildt a declarat că reacţia Uniunii nu se va limita la vize. „Ajutoarele economice masive nu mai sunt disponibile, cel puţin pentru moment”, a declarat el, referindu-se la oferta Uniunii de a acorda Belarusului o asistenţă economică, în valoare de trei miliarde de euro, în următorii trei ani.
Alte măsuri luate în considerare ar putea viza întreruperea tuturor proiectelor Uniunii legate de autorităţile belaruse; excluderea Minskului de la întâlnirile Parteneriatului Estic, inclusiv de la un summit între UE şi şase ţări foste sovietice la Budapesta, în mai; şi extinderea asistenţei pentru societatea civilă. Anterior, experţii au recomandat sancţiuni contra firmelor de armament Beltekhexport şi Belvneshpromservice, ale căror venituri ajung direct în conturile bancare ale membrilor nomenclaturii, potrivit publicaţiei.
Lukaşenko este preşedinte al Belarusului din 1994, anul trecut câştigând un nou mandat, în urma unor alegeri prezidenţiale urmate de proteste puternice din partea candidaţilor şi simpatizanţilor opoziţiei. Puterea de la Minsk a replicat însă violent şi a dispus arestarea a sute de protestatari.