Aflat în turneu în Europa şi Orientul Mijlociu, Kerry a mers ieri la Chişinău pentru a transmite sprijinul pentru parcursul european al Moldovei şi solidaritatea în faţa presiunilor Moscovei.
Vizita lui Kerry la Chişinău vine la câteva ore după ce ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a avertizat Occidentul, în cadrul reuniunii NATO-Rusia, împotriva „intervenţiei externe” în situaţia din Ucraina şi, în acest context, mesajul de susţinere a parcursului european al Moldovei este cu atât mai important.
De altfel, cu o zi înainte, diplomaţia americană denunţase presiunile Rusiei asupra Moldovei şi Georgiei, ţările care au parafat, la Vilnius, acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. „Am fost foarte clari cu ruşii: noi nu vedem nici un motiv să considerăm decizia R.Moldova şi Georgiei de a iniţia acorduri preliminare cu UE ca un joc cu sumă zero.
Şi noi credem că astfel de manevre sunt contraproductive”, a declarat un diplomat american. În ceea ce priveşte Moldova, „toate exporturile de vin către Rusia au fost întrerupte. Prin urmare, noi lucrăm cu UE pentru a ajuta industria vinicolă moldovenească să găsească noi pieţe de desfacere”. Şi în acest context, Kerry avea programată participarea aseară la Cricova, la inaugurarea unei noi linii de producţie de vinuri, ceea ce în contextul amintit reprezintă mai mult decât o simplă ceremonie de protocol, o declaraţie politică de suport faţă de presiunile ruseşti.
Moldova şi Millenium Challenge Corporation (MMC), înfiinţată de Congresul SUA în 2004, au semnat în 2010 un acord de finanţare („compact”) în valoare de 262 milioane de dolari pentru cinci an, bani destinaţi reducerii sărăciei, îmbunătăţirii infrastructurii, drumurilor, irigaţiilor şi revitalizării agriculturii.
Kerry este al doilea oficial de rang înalt care vizitează Chişi-năul, după vicepreşedintele Joe Biden în 2011, ceea ce exprimă interesul SUA faţă de Moldova, dar, în afara mesajelor de susţi-nere simbolică pe care le poate transmite, nu este clar ce altceva poate face.
Potrivit analistului Vladimir Socor, poate face mult mai multe.
Într-un interviu acordat Europei Libere, Socor susţine că în cadrul negocierilor 5+2 privind Transnistria „se menţine ficţiunea potrivit căreia Tiraspolul şi Chişinăul sunt părţi în conflict, în realitate trebuie să fie foarte clar pentru toţi cei implicaţi că avem de-a face cu un conflict între Rusia şi Republica Moldova.
Abordarea va fi foarte greu de schimbat în negocierile oficiale, dar este în mintea negociatorilor, inclusiv a celor care, prin forţa lucrurilor, susţin cauza Republicii Moldova, Statele Unite şi Uniunea Europeană, să fie clar în mintea acestor diplomaţi occidentali că avem de-a face cu un conflict interstatal impus de către Rusia Republicii Moldova”.
Această schimbare nu ar face decât să readucă datele conflictului la situaţia din iulie 1992, când ostilităţile s-au încheiat în urma unei Convenţii încheiate de Moldova cu Rusia, nu cu Transnistria, dar, potrivit lui Dan Dungaciu, acest lucru este greu, dacă nu imposibil de realizat, pentru că, pe de o parte, autorităţile moldovene din trecut au acceptat, între timp, această „ficţiune” drept realitate, dar autorităţile actuale nu dau semne că ar dori să modifice statu quo-ul, iar statele Uniunii Europene nu sunt nici ele dispuse să provoace Rusia şi să forţeze o redefinire care ar face din Rusia cobeligerant şi ar schimba cu totul datele diplomatice.
Cu toate acestea, în funcţie de evoluţiile de la Kiev, multe lucruri se pot modifica în Estul Europei în perioada următoare şi posibilitatea unei „resetări” a relaţiilor Uniunii Europene cu Rusia, chiar dacă improbabilă, nu poate fi îndepărtată cu totul.
Antonescu îl contrazice pe Băsescu la Chişinău
Cu atât mai de dorit ar fi ca România să aibă o poziţie unitară asupra evoluţiilor din Est, însă acest lucru nu pare posibil. Ieri, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, s-a dus la Chişinău, unde a ţinut să îl contrazică pe preşedintele Traian Băsescu într-un interviu acordat cotidianului Timpul în privinţa „proiectului” unirii cu Moldova: „Una este să trâmbiţezi vorbe mari care nu au corp şi greutate şi care sună frumos, dar înşelător şi mincinos.
Unirea va deveni un proiect naţional când românii de pe ambele maluri ale Prutului vor decide asta – este o decizie care are nevoie de doi, şi nu de unul. Pentru mine, Crin Antonescu, preşedintele Senatului României, proiectul naţional al României este altul, şi anume Republica Moldova în Uniunea Europeană. Eu nu pot vinde iluzii”. Desigur, şi „Republica Moldova în UE” s-ar putea dovedi, la rândul ei, o iluzie, care să ceară ajustări politice la Bucureşti, dar, din dorinţa de a părea cât mai prezidenţiabil sau de a părea cât mai „pe linie” la Bruxelles, Antonescu a dat semnalul unei fisuri la vârful politicii externe româneşti într-un moment în care mesajul ar trebui să fie altul.
