Legislativul de la Atena a votat ieri în favoarea planului de austeritate bugetară de care este condiţionat ajutorul financiar de 110 miliarde euro oferit de UE şi FMI, aprobând pachetul de măsuri care a scos miercuri în stradă zeci de mii de protestatari. Votul a avut loc într-o atmosferă sumbră, marcată de soarta celor trei angajaţi bancari care au murit asfixiaţi după ce grupuri de tineri radicali au incendiat clădirea cu cocteiluri Molotov. Democraţia şi viitorul Greciei „sunt puse la încercare”, a avertizat premierul grec, George Papandreou, în intervenţia din faţa Legislativului, subliniind că Grecia nu are altă soluţie pentru a evita falimentul decât acceptarea ajutorului financiar de 110 miliarde euro oferit, sub condiţia asanării finanţelor ţării, de către UE şi FMI. Dornic să elimine percepţia unui dictat extern asupra Greciei, ministrul de Finanţe, George Papaconstantinou, a ţinut şi el să sublinieze că Grecia „cere împrumuturi unor ţări care au deja propriile deficite şi care sunt subiecte ale atacurilor speculative. Pentru ca acestea (împrumuturile – n.n.) să fie acordate, trebuie să le convingem că facem ordine în propria noastră casă”.
Măsurile de austeritate votate de Legislativul elen includ îngheţarea salariilor, tăieri substanţiale ale primelor pentru vacanţă pentru salariaţi şi pensionari, precum şi creşteri fiscale semnificative. Între timp, pe străzile Atenei, moartea tragică a celor trei angajaţi bancari a temperat apetitul grecilor de a protesta, deşi cele două mari organizaţii sindicale, ca şi Pame, aripa sindicală a Partidului Comunist, au făcut apel la continuarea mobilizării paşnice împotriva măsurilor de austeritate. Cele două mari sindicate elene – GSEE, reprezentând circa un milion de lucrători din sectorul privat, şi Adedy, federaţia funcţionarilor publici, cu circa 350.000 de membri – au condamnat actele tinerilor extremişti, aparent membri ai unor mişcări anarhiste, care au atacat clădiri guvernamentale şi bănci cu cocteiluri Molotov. GSEE, din care face parte şi sindicatul lucrătorilor bancari, a organizat ieri un marş de protest pentru a denunţa violenţele, însă a ţinut să sublinieze că „evenimentul tragic” de miercuri este „o consecinţă a măsurilor antisociale care au declanşat furia populară”.
Presiunea sindicală asupra guvernului de la Atena, dar şi situaţia politică din statele creditoare au menţinut şi ieri incertitudinile cu privire la stabilitatea euro, care ieri a căzut sub valoarea de 1,27 $. Aprobarea împrumutului de către Legislativul grec nu înseamnă virarea automată a banilor, pachetul de salvare financiară trebuind să fie votat şi de o parte din parlamentele statelor creditoare. În Germania, ţara care va vira cea mai mare parte din cele 30 miliarde oferite de UE, un grup de jurişti eurosceptici a înaintat o contestaţie la Curtea Constituţională pentru a opri împrumutul pentru Grecia, ce urmează să fie discutat şi, cel mai probabil, aprobat de Bundestag în cursul zilei de vineri.
Tot vineri, la Bruxelles, liderii statelor din zona euro vor oficializa acordul de împrumut pentru Grecia. Un alt obiectiv este reforma profundă a mecanismelor instituţionale din zona euro, în special găsirea unor moduri de întărire şi verificare a disciplinei bugetare, fără încălcarea articolului 125 din Tratatul de la Lisabona, deja „forţat” de acordul cu Grecia.
