Pe numele ex-preşedintelui Ianukovici, acuzat de crime în masă, a fost lansat luni un mandat de arestare. Localizat duminică seară în Crimeea, el a dispărut fără urmă şi sunt zvonuri că s-ar ascunde într-o mânăstire. Premierul rus, Dmitri Medvedev, a declarat că Rusia are îndoieli privind legitimitatea celor care au preluat puterea la Kiev.
De trei zile, fostul preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici este de negăsit şi caută cu disperare un loc de refugiu în interiorul Ucrainei. De luni, este subiectul unui mandat de arestare fiind acuzat că a ordonat desfăşurarea lunetiştilor şi folosirea de muniţie de luptă contra manifestanţilor din Piaţa Maidan din centrul Kievului.
Citeşte şi: Regimul Ianukovici s-a dezintegrat. Lumea aşteaptă reacţia Moscovei
Potrivit ministrului interimar de Interne, Arsen Avakov, Ianukovici a părăsit iniţial capitala cu elicopterul, vineri 21 februarie, în direcţia Harkov, unde avea loc un congres al Partidului Regiunilor, formaţiunea sa politică, fiind însoţit de şeful administraţiei prezidenţiale, Andrei Kliuev.
Citeşte şi: VIDEO. Mandat de arestare pentru fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici
A doua zi, după ce a petrecut noaptea la reşedinţa prezidenţială din oraş, el a plecat cu elicopterul în direcţia aeroportului din Doneţk, fieful său politic, situat în regiunea Dombas. În compania gărzilor sale, el a urcat într-un mic avion particular înainte de a se primi o interdicţie de decolare din partea serviciilor de frontieră. „Avionul nu avea autorizaţiile în ordine şi când responsabilii au venit pentru verificarea documentelor, au fost primiţi de oameni înarmaţi care le-au promis bani pentru a putea decola fără autorizaţie”, a declarat un purtător de cuvânt al serviciilor de frontieră, precizând că oferta a fost refuzată. În final, Ianukovici a părăsit aeroportul plecând spre Doneţk, de unde după câteva ore a plecat cu maşina, sub protecţie oficială, în direcţia Crimeii. Acolo a sosit duminică şi s-a oprit într-unul din numeroasele sanatorii din regiune, evitând reşedinţele oficiale. „După ce a aflat măsurile luate în Parlamentul ucrainean împotriva sa, a părăsit precipitat” sanatoriul în direcţia aeroportului din Sevastopol. Era ora 23.50 duminică seară. S-a oprit la reşedinţă privată şi „o parte a membrilor serviciului său de securitate a cerut să rămână acolo”, arată ministrul interimar de Interne, acei oameni predând armele poliţiei locale. De atunci, Ianukovici a plecat „într-o direcţie necunoscută”.Practic, a fost organizată vânarea fugarului Ianukovici şi potrivit, ultimelor veşti de luni dimineaţă, el s-ar ascunde în Crimeea pro-rusă. O dată cu mandatul de arestare pe numele lui Ianukovici au fost emise mandate pe numele altor responsabili de masacrul civililor.
Citeşte şi: Ashton, prezentă la negocierile pentru formarea unui nou guvern în Ucraina
Există mărturii ale localnicilor din Sevastopol, citate pe un site internet, că Ianukovici a fost văzut în compania marinarilor ruşi, ştiut fiind că flota rusă staţionează în acest port din Crimeea. De asemenea, există zvonuri potrivit cărora un iaht numit Bandido, suspectat că aparţine unui fiu al lui Ianukovici, ar fi fost reperat în portul Balaclava, din Peninsula Crimeea. Localnici declarau luni că nu l-au văzut pe Ianukovici, asemenea şi funcţionarii din Sevastopol.
Citeşte şi: O nouă „marţe neagră“ şi lecţiile Maidanului
35 miliarde dolari
Luni, autorităţile de la Kiev au anunţat că Ucraina are nevoie de 35 miliarde dolari în următorii doi ani şi au cerut organizarea unei conferinţe internaţionale de donatori cu participarea UE, FMI şi alte organisme financiare internaţionale, pentru a obţine fonduri pentru modernizare şi reforme în Ucraina. Duminică, directorul general al FMI, Christine Lagarde declara că este preocupată de instabilitatea politică din Ucraina şi că Fondul poate furniza asistenţă doar ca răspuns la o cerere formală. Ea a adăugat că un program economic pentru ajutorul Ucrainei ar trebui „deţinut de autorităţi, de popor, pentru că în final va fi viitorul economiei ucrainene”.
Ajutorul de 2 miliarde promis de Moscova acum o săptămână a fost anulat după acordul convenit între Ianukovici şi liderii opoziţiei.
Rusia intră în scenă
Răspunsul „marelui frate rus” nu a întârziat, Rusia anunţând luni că va creşte drepturile vamale asupra importurilor provenite din Ucraina în cazul în care Kievul se apropie de UE. Iar duminică şi-a chemat ambasadorul din Ucraina pentru consultări. Moscova respinge scenariul unei împărţiri a Ucrainei şi analiştii consideră că pentru a-şi păstra influenţa asupra acestei ţări va recurge la o armă esenţială – banii, de care Ucraina are atâta nevoie.
Concentrat asupra JO de iarnă de la Soci, preşedintele rus, Vladimir Putin a fost luat prin surprindere de derularea uluitoare a evenimentelor de la Kiev care au răsturnat toate planurile sale referitoare la Ucraina. El a pierdut câţiva pioni la Kiev, dar lupta pe tabla de şah nu s-a încheiat. Deocamdată nu a reacţionat public dar premierul rus, Dmitri Medvedev, a ieşit la rampă şi a declarat că Rusia are îndoieli privind legitimitatea noilor autorităţi ucrainene, iar ministrul de Externe, Serghei Lavrov, continuă să insiste că liderii opoziţiei ucrainene au „preluat ilegal puterea”.
Putin se confruntă acum cu sarcina de a reafirma influenţa Rusiei într-o ţară pe care o consideră un aliat-frate, cu legături culturale, sociale şi politice profunde. Rusia a avut întotdeauna un enorm efect de levier şi de aliat apropiat în Ucraina, în special în Est şi în Peninsula Crimeea, sediul Flotei Mării Negre a Rusiei şi cu o importantă populaţie de origine rusă.
Este clar că Putin a urmărit atent criza din Ucraina chiar dacă a asistat la festivităţile olimpice, pe care le-a savurat ca un simbol al noii Rusii. Vineri, s-a întâlnit cu consilierii săi pentru securitate naţională şi o zi mai târziu a trimis doi parlamentari ruşi la congresul Partidului Regiunilor din estul Ucrainei, care a fost sfătuit să ralieze opoziţia noilor autorităţi politice de la Kiev.
Planul C
Dacă planurile A şi B ale preşedintelui rus faţă de Ucraina au eşuat, rămâne planul C, al gazului natural. Putin l-a susţinut pe Ianukovici – a fost planul A – dar personal nu îl agrea, considerându-l „alunecos şi slab”. Principalul obiectiv al lui Putin este de a aduce Ucraina în noua sa Uniune vamală euroasiatică şi Ucraina este vitală pentru succesul acestei uniuni vamale. Ieşirea Kievului din URSS în toamna lui 1991 a fost o lovitură fatală pentru Uniunea Sovietică şi dacă Ucraina rămâne în afara Uniunii eurasiatice, această regrupare nu va avea niciodată puterea economică dorită de Putin. Pentru moment, planurile sale sunt îngheţate iar Moscova poate aştepta. Analiştii ruşi consideră că o intervenţie militară a Rusiei în Ucraina ar fi un gest incendiar iar cei americani apreciază că ar reprezenta un cost enorm pentru Moscova. Pentru Iulia Latinina, analist politic, trimiterea armatei sau a marinei – care are baza navală rusă în Crimeea – ar fi echivalentul invadării Kuweitului, care a declanşat războiul din Golf.
În mare măsură, criza a izbucnit pentru că Ucraina a fost prinsă într-o încleştare între Rusia şi UE. Ianukovici a declarat că va semna un acord comercial cu Europa în noiembrie şi apoi brusc, s-a retras, cu încurajarea Kremlinului, mai bine zis sub presiunea Kremlinului.
Reacţia oligarhilor
Brutalitatea represiunii manifestanţilor de la Kiev a incitat Viena – acuzată că închide ochii la afacerile opace ale oligarhilor ucraineni în Austria – să întărească supravegherea conturilor bancare suspecte. Reacţiile nu au întârziat. Săptămâna trecută, mai multe jeturi private provenite din Ucraina au aterizat la Viena, iar ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz confirmă existenţa în Austria de „capitaluri ucrainene”, fenomen care priveşte „multe alte ţări europene”. Aşteptând o eventuală listă de persoane care ar intra sub sancţiuni stabilite de Bruxelles, băncile austriece au ţinut să semnaleze imediat orice mişcare suspectă către Autoritatea de supraveghere a pieţelor financiare care poate bloca conturile. De la începutul lunii februarie, opozanţi ucraineni au manifestat la Viena, în faţa sediului băncii Unicredit Bank Austria, suspectată de înţelegere faţă de apropiaţii fostului preşedinte Ianukovici. În acelaşi moment, fostul premier ucrainean, Mikola Azarov, care demisionase, făcea o scurtă vizită în capitala austriacă unde locuieşte adesea fiul său, Alexei.
Oligarhii Ucrainei au găsit în Austria o ţară atrăgătoare datorită secretului bancar. Certitudinea puterii ucrainene că poate conta pe discreţia instituţiilor financiare , a făcut din Viena destinaţia privilegiată pentru averile originare din ex-URSS, de peste un deceniu fiind vizibilă înmulţirea hotelurilor şi buticurilor de lux, unde personalul vorbeşte ruseşte. Deja, în 2012, opoziţia şi organizaţii civile ucrainene au scris Parchetului din Viena şi Europolului, expunând acuzaţiile contra a doi bogaţi ucraineni, implicaţi în politica guvernului – Andrei Kliujov, fost preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate şi considerat ca responsabil pentru operaţiunile contra opozanţilor, şi fratele său Serghei, deputat al Partidului Regiunilor. Cei doi fondaseră la Viena societatea Aktiv Solar care beneficia de subvenţii publice şi de avantaje fiscale. Ramificaţiile intereselor celor doi fraţi se pierdeau adesea într-o reţea de societăţi-ecran repartizate în Liechtenstein, Austria şi Marea Britanie. Urmele lor se regăsesc în faimoasa reşedinţă privată a lui Ianukovici, lângă Kiev, unde populaţia a putut constata zilele trecute luxul în care trăia fostul lor preşedinte. Terenul a fost închiriat de la stat de firma Tantalit, proprietatea lui Serghei Kliujev, care deţine, alături de fratele său, societatea Slav, cu sediul la Viena.
