Estonia şi Polonia sunt alte două ţări – ieri am prezentat situaţia Finlandei –în care autostrăzile nu se închid iarna, la prima ninsoare, după model românesc.
Obiceiul autorităţilor române de a închide autostrăzile la prima ninsoare şi la primul vânt ceva mai puternic pare a fi unicat în Europa. Oficiali ai companiilor de drumuri din Polonia şi Estonia au oferit informaţii privitoare la eventualele situaţii care pot determina în ţara lor închiderea autostrăzilor. „România liberă“ a arătat zilele trecute că, cel puţin în Finlanda, autostrăzile rămân deschise în caz de ninsoare.
Doar accidentele rutiere pot duce la închiderea şoselelor în ţara de la Cercul Polar. Potrivit lui Jan Krynicki, purtător de cuvânt al GDDKiA, directoratul general polonez pentru drumuri naţionale şi autostrăzi, ”în ultimii ani nu au existat cazuri de închidere a autostrăzilor”. A existat însă o singură excepţie, spune Krynicki. Este vorba de un ciclon, numit ”Xaver”, care şi-a făcut apariţia în Polonia în decembrie 2013. Menţinerea deschisă a unei autostrăzi iarna presupune, mai mult decât în restul anului, asigurarea unei stări corespunzătoare a carosabilului.
Pentru drumurile din prima clasă, standardele poloneze impun curăţarea integrală a drumului de zăpadă într-un termen de 4-6 ore după terminarea ninsorii şi a gheţei în 3 ore. Standarde similare există şi în România, însă – nu este clar de ce – ele nu sunt respectate. Deoarece intervenţiile sunt tardive, după ce s-au strâns cantităţi uriaşe de zăpadă şi gheaţă pe drum, devine aproape imposibilă respectarea duratelor de curăţare a drumurilor stabilite prin norme.Estonia, o altă ţară cu condiţii climaterice apropiate de cele din România sau Polonia, nu înregistrează nici ea autostrăzi închise în ultimii ani. Estonienii spun că au parte până acum de o iarnă blândă. Însă şi în ultimii cinci ani a existat un singur caz de închidere a unui drum important. ”Dacă vorbim de drumuri principale, a fost un singur caz în ultimii cinci ani când o parte a unui drum principal, anume Tallinn-Narva, a fost închisă”, spune el. A fost închisă de o furtună de zăpadă, nu din cauza unei furtuni de zăpadă”, adaugă nuanţat Allan Kasesalu, purtător de cuvânt al Administraţiei estoniene a Drumurilor.
Cât priveşte preţurile plătite de administraţiile de drumuri din cele două ţări, acestea sunt mai mici decât în România. Ambele administraţii au în subordine reţele de drumuri de mărime comparabilă cu cea a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Administraţia poloneză are 18.500 de kilometri (40% din traficul rutier naţional), iar cea estoniană 16.500 km, în condiţiile în care CNADNR are 16.000 de kilometri. Potrivit oficialului estonian, în ţara sa se plătesc în medie 950 de euro/kilometru deszăpezit (1.900 de euro/kilometru în România). Polonia a plătit pentru deszăpezire 511 milioane zloţi anul trecut, iar în acest an se doreşte reducerea sumei la 460 milioane zloţi.
