Dreapta conservatoare elenă, Noua Democraţie, care a obţinut o victorie strânsă în faţa stângii radicale la scrutinul de duminică, considerat crucial pentru viitorul ţării şi al zonei euro, pare în măsură să formeze o coaliţie pro-euro şi un guvern credibil la Atena, pentru a spulbera incertitudinea şi a asigura pieţele financiare.
După numărarea a 99,96% din voturi, Nea Dimokratia (centru-dreapta), care s-a impus din nou ca prima formaţiune politică a ţării, cu 29,66% din voturi şi cu 129 de locuri în Parlament din totalul de 300, va trebui să formeze o coaliţie de guvernare. Stânga radicală, Syriza, cu accente populiste, s-a poziţionat pe locul secund, cu 26,89% din voturi (71 locuri). Liderul acestui partid, Alexis Tsipras, a anunţat imediat că va intra în opoziţie.
Mediile financiare şi guvernele europene au răsuflat mai uşor după victoria dreptei în Grecia, eliberate de îngrijorarea privind o ieşire precipitată a ţării din clubul euro în cazul victoriei Syriza, stânga radicală dornică să pună în discuţie planul de salvare. Victoria Noii Democraţii a lui Antonis Samaras lasă să se întrevadă posibilitatea formării unui guvern fidel angajamentelor europene ale ţării, într-un moment în care zona euro traversează o perioadă de mare tensiune, marcată de creşterea dobânzilor la împrumuturi pentru Spania şi Italia pe pieţele obligaţiunilor. Miniştrii de Finanţe din zona euro şi-au exprimat speranţa formării rapide a unui guvern pentru a conduce reformele promise în schimbul ajutorului financiar acordat ţării. Ieri, pieţele financiare asiatice şi europene au reacţionat pozitiv, dar nu euforic, iar euro s-a apreciat uşor faţă de dolar după victoria dreptei elene.
Samaras a fost primit ieri de preşedintele Republicii Elene, Carolos Papoulias, care i-a încredinţat un mandat „exploratoriu” de trei zile pentru a forma un guvern de coaliţie, aşa cum prevede Constituţia. „Poporul grec a votat în favoarea unei orientări europene a Greciei şi pentru menţinerea noastră în cadrul euro. A votat pentru o politică a muncii, dezvoltării, justiţiei şi securităţii cetăţeanului grec”, a declarat Antonis Samaras. Primele negocieri au fost demarate încă de dimineaţă cu Pasok, socialist, plasat pe locul trei (12,46%), şi cu micul partid al stângii moderate, Dimar. Şansele de succes ale lui Samaras sunt apreciate de analişti ca fiind mai mari alături de Pasok, cu 33 de locuri în Parlament. Acest partid, obişnuit să guverneze Grecia cu Noua Democraţie de trei decenii, a obţinut cel mai slab scor din istoria sa şi este pregătit să negocieze strâns din poziţia de „creator de regi”. Responsabilii Pasok au declarat că se reunesc luni pentru a decide forma de susţinere a conservatorilor lui Samaras, fie prin participare la guvernare, fie printr-o simplă alianţă în Parlament. Timpul este scurt înaintea reluării contactelor cu creditorii – UE şi FMI – pentru discutarea apropiatelor rate şi a reformelor. În campanie, Samaras a promis o „renegociere” a planului de austeritate impus de doi ani de creditori, în timp ce Alexis Tsipras evoca „anularea” lui.
Concesii pentru Atena?
O stabilizare a vieţii politice greceşti după două luni de incertitudini ar putea duce la concesii din partea europenilor care menţin ţara sub perfuzii financiare (240 miliarde euro) de doi ani în schimbul a numeroase sacrificii, motivul nemulţumirii populaţiei. Într-un comunicat comun difuzat la Los Cabos (Mexic, unde are loc summitul G20), preşedinele UE, Herman Van Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au promis că vor continua să susţină Grecia „ca membru al familiei UE şi al zonei euro”. Berlinul a trimis, la rândul lui, un semnal de inflexiune a poziţiei sale tradiţional intransigentă faţă de reformele necesare creşterii competitivităţii economiei elene în plină criză. Secretarul de stat pentru Finanţe, Steffen Kampeter, estima ieri că Grecia nu ar trebui „pusă sub presiune excesivă”, situându-se pe aceeaşi lungime de undă cu ministrul de Externe, Guido Westerwelle. Acesta a afirmat din nou că programul de austeritate pentru Grecia nu este renegociabil, dar că Germania este gata să discute „un calendar, având în vedere că nu putem ignora săptămânile pierdute din cauza alegerilor şi nu dorim ca oamenii să sufere din această cauză”. „Trebuie ca europenii să însoţească grecii spre creştere, trebuie disciplină, dar şi speranţă”, declara şi ministrul francez al Economiei, Pierre Moscovici. 
