Grecia, cea mai îndatorată ţară mediteraneană şi grav afectată de criza economică, a prevăzut scăderea exorbitantelor cheltuieli militare în 2010, considerate de Wall Street Journal ca fiind unul dintre factorii care au contribuit la creşterea datoriei sale naţionale.
Bugetul militar grec, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), este cel mai mare din UE şi al doilea în cadrul NATO, după cel al Statelor Unite. Cheltuielile militare vor atinge 6 miliarde euro în acest an, reprezentând 2,8% din PIB. Motivaţia acestor investiţii masive este rivalitatea dintre Atena şi Ankara, deşi ambele sunt aliate în NATO, dar, în contextul dezastrului finanţelor publice elene, bugetul Apărării va trebui să se supună austerităţii decretate de autorităţi. Grecia este un bun client al producătorilor de armament germani şi francezi. Desigur, statul elen a diversificat sursele de aprovizionare, dar Germania şi Franţa se află printre principalii furnizori. De exemplu, Grecia cheltuieşte peste un miliard de euro pe două submarine din Germania şi intenţionează să achiziţioneze şase fregate şi 15 elicoptere militare din Franţa.
În ultimii ani, Atena a cumpărat din SUA peste 20 de avioane F-16 în valoare de peste 1,5 miliarde euro. Majoritatea echipamentelor provin din Germania şi un acord a fost anunţat în martie, privind achiziţionarea în total a şase submarine, în completarea tranzacţiei începute în urmă cu un deceniu cu firme germane. Numai că, dacă Germania şi Franţa sunt principalii furnizori de arme ai Greciei, sunt şi principalii săi creditori, WSJ subliniind că aceste contracte militare demonstrează cum aceşti creditori au beneficiat într-o anumită măsură de largheţea Atenei. Grecia, cu o populaţie de 11 milioane de locuitori, este principalul importator de arme convenţionale din Europa, ocupând locul cinci în lume, după China, India, Emiratele Arabe Unite şi Coreea de Sud.
Chiar dacă guvernul german a ezitat îndelung pentru a veni în ajutorul Atenei, Berlinul a decis acordarea unui împrumut de 22,4 miliarde euro pe termen de trei ani. Parisul a făcut acelaşi lucru, cu un credit de 16,8 miliarde euro. Acţiuni decise pentru rezolvarea „problemei elene” şi evitarea crizei zonei euro, chiar dacă nu este sigur că Grecia poate rambursa sumele împrumutate şi cu riscul de a nemulţumi o parte a opiniei lor publice. Dar, aşa cum declara Daniel Cohn-Bendit, deputat european şi şeful grupului ecologiştilor, ajutorul acordat de Franţa a fost însoţit de condiţia de respectare a contractelor de armament încheiate cu vechiul guvern elen. El a precizat, potrivit informaţiilor deţinute direct de la preşedintele elen, că „Franţa a obligat Grecia să menţină un contract de 2,5 miliarde euro pentru fregate franceze, unul de 400 milioane pentru elicoptere şi unul pentru mai multe avioane a câte 100 milioane fiecare.
Oficiali greci şi francezi au declarat că preşedintele Nicolas Sarkozy s-a implicat personal şi că a abordat subiectul cu premierul grec în timpul vizitei acestuia în Franţa. Iar Germania face presiuni ca grecii să reglementeze factura unui submarin produs de ThyssenKrupp pe care au refuzat să îl preia în 2006, în urma unui contencios legat de renovarea navei. Oficiali europeni acuză Franţa şi Germania că fac comerţ militar cu Grecia în schimbul participării lor la ajutorul financiar acordat acestei ţări pentru a face faţă crizei, autorităţile din cele două ţări respingând criticile. Criza bugetară în Grecia va rămâne fără efect asupra achiziţiilor militare franceze în 2010, precizau surse din Ministerul francez al Apărării, asigurând că autorităţile de la Atena au confirmat intenţia de a continua discuţiile angajate cu Franţa de precedentul guvern pentru „respectarea continuităţii Statului”.
Unii oficiali eleni, citaţi de presa franceză, confirmă, sub acoperirea anonimatului, că Parisul şi Berlinul folosesc situaţia de criză din Grecia pentru a avansa contracte sau pentru a regla litigii aflate în curs. Analiştii arată că ceea ce li se poate reproşa Franţei şi Germaniei este faptul că au vândut armament Greciei ştiind sau cel puţin având dubii că situaţia ei financiară nu era sănătoasă. Interesant este şi faptul că măsurile draconice de austeritate impuse Greciei de ţările zonei euro în schimbul ajutorului financiar nu prevăd scăderea cheltuielilor militare.
