Liderii marilor puteri mondiale s-au reunit în Franţa, în mica staţiune balneară Deauville, pentru summitul G8 consacrat revoluţiilor arabe, dar dominat de succesiunea la conducerea FMI şi de criza datoriei Greciei.
Dacă marile dosare economice sunt tratate de acum la nivelul G20 cu statele emergente, „clubul G8″ îşi caută o nouă legitimitate şi a păstrat problemele geopolitice şi de securitate şi a invitat la reuniune şi alţi şefi de stat şi de guvern din lume. Motto-ul summitului din acest an este „O lume nouă, o idee nouă”, iar tema centrală a dezbaterilor este susţinerea primăverii arabe. Şefii de stat şi de guvern din SUA, Rusia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada şi Japonia au avut aseară prima dezbatere pe această temă, preşedintele american, Barack Obama, şi premierul britanic, David Cameron, evocând un vast program de susţinere politică şi economică destinat ţărilor în tranziţie democratică, în principal Tunisia şi Egipt. Preşedintele ţării-gazdă, Nicolas Sarkozy, doreşte să facă din acest summit un „moment fondator” al unei relaţii noi între ţările arabe şi marile puteri. Mai marii lumii doresc şi accelerarea tranziţiei în Libia, unde sunt angajaţi militar, şi în Siria.
Înaintea abordării primăverii arabe, liderii G8 au participat la un dejun de lucru consacrat economiei globale, crizei euro şi securităţii nucleare. Alte două subiecte sensibile se află atât pe masa de lucru a summitului, cât şi în cadrul întrevederilor bilaterale între lideri – mijloacele de relansare a procesului de pace israeliano-palestinian şi succesiunea la conducerea FMI după scandalul Dominique Strauss-Kahn.
FMI, jocuri de culise
Parisul şi partenerii săi europeni speră într-un semnal pozitiv pentru candidatul lor, ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, în timp ce ţările emergente, care se opun unei numiri cvasiautomate a unui european la conducerea organismului financiar internaţional, nu participă la summit. Lagarde, candidat pentru conducerea FMI, ar putea face obiectul unei anchete judiciare în Franţa, dar preşedintele UE, Herman Van Rompuy, declara ieri că are dreptul la prezumţia de nevinovăţie şi a subliniat că la Deauville europenii nu intenţionează „să facă lobby”, având în vedere calităţile care o recomandă. În acelaşi timp, la Paris, secretarul de stat american, Hillary Clinton, a subliniat că, „oficial”, SUA nu au luat încă o poziţie în favoarea unei candidaturi la conducerea FMI, iar la Washington, secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner, a precizat că, printre candidaţii la şefia FMI, mexicanul Agustin Carstens şi franţuzoaica Christine Lagarde sunt „foarte fiabili”.
FMI, care a luat naştere în acelaşi timp cu Banca Mondială în 1944, în urma acordurilor de la Bretton Woods, beneficiază de convenţia nescrisă potrivit căreia conducerea sa este asigurată de un european, iar a BM de un american. Experţi citaţi de Financial Times arată că principala contribuţie a europenilor la FMI se dovedeşte în stilul managerial. „În esenţă, Fondul este o eurocraţie”, declară Ken Rogoff, iar Usmene Mandeng apreciază că „stilul managerial al instituţiei este perfect european – ierarhic şi birocratic”.
Grecia flutură drahma
Situaţia Greciei şi situaţia zonei euro au fost prezentate de către europeni partenerilor în cadrul summitului, în timp ce o misiune tripartită – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI – se află la Atena în vederea finalizării măsurilor din noul plan de austeritate al guvernului elen vizând reducerea imensei datorii publice. Planul este violent contestat de populaţia elenă, dar Berlinul se opune unei restructurări a datoriei Greciei care ar avea consecinţe grave.
Problema datoriei Greciei este una cu impact major asupra întregii zone euro şi comisarul european pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Maria Damanaki, aprecia că „scenariul ieşirii Greciei din zona euro este pe masa de lucru”. „Trebuie să vorbesc deschis: fie ne înţelegem cu creditorii în aşa fel încât planul care cere sacrificii dure să dea rezultate (…), fie revenim la drahmă”.
Rusia vrea explicaţii
Ca regulă generală, nici un summit nu are loc fără reuniuni bilaterale între participanţi care, printre altele, adoptă decizii dintre cele mai importante. La Deauville, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care recent ameninţa cu revenirea la războiul rece dacă elemente ale scutului american antirachetă vor fi amplasate în estul Europei (România), aşteaptă precizări de la omologul său american, Barack Obama. De asemenea, vor fi discutate motivele pentru care intrarea Rusiei în OMC trenează de două decenii.
Stare de asediu
Staţiunea balneară Deauville, aflată în Normandia, pe malul mării, a fost transformată într-o adevărată fortăreaţă pentru cele două zile în care are loc summitul G8, cu un dispozitiv de securitate draconic, care include securitate terestră, supraveghere aeriană şi protecţie maritimă. 12.252 de poliţişti, jandarmi şi militari au fost mobilizaţi pentru „zona sanctuarizată” unde se vor afla 20 de şefi de stat. Zona este închisă cu kilometri de bariere şi rarii rezidenţi au primit o legitimaţie specială pentru a circula. O dronă, 30 de elicoptere, două baterii de rachete sol-aer Crotale şi câteva nave ale marinei franceze au fost deplasate în zonă. Pe plaja staţiunii, interzisă turiştilor, nu sunt decât pescăruşi şi oameni călare, printre forţele mobilizate fiind şi unitatea de elită Raid, dispozitivul având misiunea de a preveni orice acţiune a altermondialiştilor şi a radicalilor de extremă-stânga.
