Germania regândeşte politica faţă de statele din Europa de Est, astfel încât acestea să nu mai fie nevoite să aleagă între UE şi Rusia. Informaţia a apărut în ziarul german Der Spiegel, care susţine că, în cadrul ”Trilaterale de la Weimar”, miniştrii de externe din Germania, Franţa şi Polonia au abordat acest subiect.
Schimbarea politicii vine după eşecul din Ucraina, ţară care a fost obligată să aleagă între a deveni parte a Acordului de Asociere cu UE sau a Uniunii Eurasiatice.
Publicaţia germană arată că surse din ministerul de Externe de la Berlin susţin că Parteneriatul Estic a fost gândit ca o alternativă la perspectiva de aderare la UE, iar noua politică vizează ca fiecare stat partener să beneficieze de o ofertă croită special pentru el, ceea ce este valabil şi pentru instrumentele de finanţare care ar trebui să fie pe o perioadă mai scurtă de timp şi să aibă mecanisme mai bune de control.
În ceea ce priveşte ţările mai avansate din cadrul Parteneriatului, acestea ar urma săbeneficieze şi de posibilitatea integrăriiîntr-o piaţă unică, măsură ce ar fi mai cuprinzătoaredecât acordul de liber schimb din prezent. Dar, trebuie luatăîn considerare şi compatibilitatea cu alte spaţii economice.
Este posibil ca statele din Parteneriatul Estic să fie parte a pieţei interne comunitare şi a celei Euroasiatice în acelaşi timp? ”Europa arată că acordurile în care este implicată UE nu sunt îndreptate împotriva Rusiei şi nu blochează alte înţelegeri şi acorduri ale Rusiei cu statele din Parteneriatul Estic. Însă, Uniunea Euroasiatică este altceva. Sunt două lucruri incompatibile. Sunt reguli diferite. De exemplu, pentru a intra pe piaţa internă a UE trebuie să îţi pregăteşti economia, companiile pentru a face faţă concurenţei de pe piaţa comunitară. În ceea ce priveşte Uniunea Euroasiatică, se vorbeşte despre anul 2015, fără a se preciza anumite condiţii privind pregătirea statelor care aderă la această comunitate. Este clar că ţările mai puţin competitive din punct de vedere economic vor fi dezavantajate de concurenţa venită din partea Rusiei”, susţine fostul comisar european, Leonard Orban.
Ce cuprinde declaraţia comună de la Weimar
Cei trei miniştri de Externe precizează în documentul semnat în ultima zi a lunii martie că ţările pe care le reprezintă condamnă anexarea Crimeei, Rusia încălcând legislaţia internaţională. Pe de altă parte, semnatarii declaraţiei arată că, în actualul context, trebuie revizuită relaţia cu Federaţia Rusă şi întărită legătura cu Ucraina, în particular, în contextul Consiliului Ucraina-NATO.
”În acelaşi timp, înţelegem că Rusia şi Ucraina au avut întotdeauna legături puternice şi speciale bazate pe istorie, economie şi cultură. Aceste legături trebuie dezvoltate în spiritul relaţiilor de bună vecinătate, a intereselor comune, a parteneriatului autentic şi a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei. (…) Nici Parteneriatul Estic al UE şi nici acordurile bilaterale ale UE nu sunt îndreptate împotriva Rusiei”, se arată în scrisoarea comună.
Cei trei miniştri de externe propun o conferinţă cu sprijin internaţional, la care să participe reprezentanţii aleşi ai Ucrainei, dar şi cei ai Rusiei.
Citeşte şi: Americanii mută preventiv cu Infanteria Marină la Kogălniceanu
”Încurajăm Federaţia Rusă să contribuie la stabilizarea economică a Ucrainei, în particular facilitând comerţul conform regulamentelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi propunând un preţ corect pentru gazul livrat Ucrainei”, se precizează în documentul semnat de cei trei miniştri de externe.
”Este un semnal clar că Europa nu acceptă anexarea Crimeei şi că este vorba despre un început de repoziţionare în relaţia cu Rusia. Vor fi regândite relaţiile cu Federaţia Rusă, atât cele economice, cât şi cele politice. Pe de altă parte, se încearcă detensionarea situaţiei existente, extrem de periculoase. Sunt necesare măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. Niciun stat european nu-şi doreşte să aibă Rusia ca inamic”, susţine Leonard Orban. Acesta spune că nu este exclus ca şi condiţiile Parteneriatului Estic să sufere anumite modificări. ”Republica Moldova se află în această situaţie şi probabil că va trece destul timp până când capitalele europene să accepte aderarea acestei ţări la UE”, susţine Orban, care dă exemplul Turciei, stat ce a depus cererea de aderare în urmă cu 50 de ani şi care nu a devenit membru al UE.
De ce vrea Putin o Uniune Euroasiatică?
Bazele acestei uniuni au fost puse în 2011 de Rusia, Belarus şi Kazahstan. Acordul integrează economiile celor trei ţări, care totalizează de 2 trilioane de dolari şi o piaţă de 170 de milioane de persoane. Însă, sunt aşteptate se adere şi alte ţări, cum ar fi Uzbekistan, Azerbaidjan, Turkmenistan etc.
Revista Forbes a arătat că această Uniune Euroasiatică ar controla o treime din rezerva mondială de gaze naturale.
Preşedintele rus a gândit această asociere după modelul UE, Putin argumentând că acest bloc economic format din fostele state sovietice ar ajuta la reducerea dezechilibrelor globale şi ar duce la o integrare dincolo de “Marea Europa”. Scepticii vorbesc însă despre refacerea imperiului sovietic. Pe scurt, această uniune presupune libera circulaţie a mărfurilor, căreia i se va adăuga libera circulaţie a serviciilor, capitalurilor, forţei de muncă.
Uniunea economică Euroasiatică gândită de Rusia, ar urma să fie creată în 2015, iar în 2020 se va înfiinţa zona de comerţ asociativ cu UE. Pe lângă dimensiunea economică, există şi o altă componentă: membrii Uniunii Euroasiatice vor fi protejaţi de amestecul politic şi militar din afară. De asemenea, statele membre vor adopta politici comune în ceea ce priveşte migraţia şi regimul vizelor.
