Românii au plecat şi vor mai pleaca din ţară să lucrează în Europa sau în alte părţi ale lumii. Cu toate acestea, tema migraţiei în România a fost puţin dezbătută până acum, deşi reprezintă un subiect fierbinte. Şi asta nu e tot. În momentul de faţă, faptul că există mulţi oameni care migrează în România nu pare să intereseze pe nimeni.
Românii au început să plece la muncă în străinătate în anul 2002, când s-a liberalizat procesul de vize pentru Europa, excepţie făcând doar Marea Britanie, unde au pătruns abia în 2007.
„Statul Român şi instituţiile româneşti nu au fost pregătite să se confrunte cu un aflux atât de mare de cetăţeni care au părăsit ţara noastră,” a explicat consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, care a catalogat drept foarte util studiul Maximizarea impactului fenomenului migraţiei asupra dezvoltării, realizat de IASCI, în colaborare cu Fundaţia SOROS.
Probleme majore sunt pe două planuri. Primul este legat de gestionarea numărului masiv de români care muncesc în state din UE, iar cel de-al doilea de faptul că foarte mulţi oameni bine calificaţi, în zone de maxim interes (medicină, inginerie), pleacă în Europa sau peste Ocean.
„Şi în sectorul construcţiilor s-a resimţit lipsa muncitorilor calificaţi şi necalificaţi, iar situaţia se va acutiza în momentul când economia va începe să crească. Nevoile vor fi şi la nivel calificat, şi la cel necalificat”, spune dl. Orban.
Studiul IASCI confirma şi faptul că un număr destul de restrâns dintre românii plecaţi în străinătate doresc să se mai întoarcă în România. Mai puţin de jumătate dintre cei plecaţi din ţară vor să se întoarcă, ceea ce nu este foarte reconfortant.
„De cele mai multe ori, statele recent intrate în UE, după un anumit interval de timp, au beneficiat nu doar de banii trimişi acasă, dar şi de experienţa acumulată,” explică Orban. „Aceştia au contribuit şi ei la accelerarea economiei româneşti.”
Problema este cum vom putea să gestionăm fenomenul plecării masive a specialiştilor din domenii importante.
Ce facem cu străinii care vin în România
Se discută foarte puţin despre cei care vor să vină în România, mă refer la cetăţenii din afara Uniunii Europen, spune Orban, care cunoaşte foarte bine fenomenul migraţionist din prezent.
„De pildă, populaţia Cataluniei a crescut în ultimii zece ani cu peste un milion de persoane, numai datorită migraţiei. Acum vreo 15 ani, Italia era o ţară care exporta masiv muncitori în Germania sau Franţa. În momentul de faţă, Italia a devenit o ţară de destinaţie pentru migranţi, şi nu doar în contextul recentelor evenimente din Africa de Nord.” Italia a devenit o ţară de destinaţie, ceea ce este o problemă gravă pentru statul italian.
Orban crede că pe termen mediu, mai devreme sau mai târziu, autorităţile române vor fi obligate să facă faţă unor probleme asemănătoare.
Multiculturalismul european în pericol
„Ne aflăm într-o situaţie foarte complicată şi tensionată la nivelul european. Luna aceasta, pe 23 – 24 iunie, la Consiliul European se va discuta un pachet important referitor la această problemă, care cuprinde azilul, migraţia şi reforma guvernanţei Shenghen. Este un moment definitoriu pentru ce se va întâmpla în UE pe termen lung. Acum sunt tot mai multe voci care sunt în favoarea ideii să transformăm Uniunea Europeană într-o fortăreaţă. Să admitem în UE doar acei migranţi care pot aduce beneficii majore, în special migranţii cu specializări ridicate.
Cum gestionează UE diversitatea
Momentan este greu să apreciem cum se va face acest proces, deoarece avem deja declaraţiile statelor puternice din Europa, care au vorbit despre eşecul multiculturalismului. Acesta se poate traduce prin eşecul integrării migranţilor şi faptul că societăţile europene nu sunt capabile să gestioneze fluxurile migratorii importante. De asemenea, există ideea de reintroducere a controlului la frontieră, pe baza unei decizii naţionale şi nu pe baza unor reguli clare, stabilite la nivel european. Ba chiar s-ar putea ajunge la modificări unilaterale ale politicilor de migraţie şi de azil.
„Dezbaterile vor fi foarte complicate şi rezultatele sunt incerte,” explica Orban.
România va trebui să se implice şi ea, în primul rând pentru că suntem parte a procesului decizional, şi pentru că mai devreme sau mai târziu ne vom confrunta cu problema migraţiei. Dacă nu ne vom pregăti din timp, ne vom trezi în aceeaşi situaţie cu cea în care un număr masiv de români a părăsit România.
Din punctul de vedere juridic, în interiorul UE, migranţii sunt doar cetăţenii care vin din afara uniunii, nu din statele membre, a explicat Leonard Orban.
