Miniştrii de Finanţe din zona euro s-au reunit ieri la Bruxelles, pentru a treia oară în două săptămâni, în prezenţa directorului general al FMI şi a preşedintelui BCE, în vederea găsirii unui acord de reducere a datoriei Greciei. În acelaşi timp, Atena a anunţat investigarea a doi mitropoliţi pentru evaziune fiscală.
Potrivit publicaţiei Ethnos, autorităţile elene au descoperit că mitropoliţii Chrisostomos de Peristeri şi Kirillos de Tessaliotida, Fanari şi Pharsalos au în conturi bancare „zeci de milioane de euro”. Ministerul de Finanţe de la Atena a anunţat investigarea celor doi mitropoliţi ai Bisericii Ortodoxe elene pentru evaziune fiscală. Anchetatorii au subliniat că banii din conturi provin din donaţii, chirii percepute pentru proprietăţi imobiliare şi investiţii şi au fost plasaţi şi în conturi ale rudelor, aflate de asemenea sub investigaţii. Ei au mai precizat că deţin o listă cu zeci de oficiali ai Bisericii şi preoţi care au peste 100.000 euro în conturi din Grecia sau în bănci din străinătate. Un purtător de cuvânt al conducerii Bisericii Ortodoxe elene a declarat că informaţiile din presă ar putea face parte dintr-o campanie de defăimare a instituţiei şi ar „urmări anumite scopuri”. Problema va fi supusă Sfântului Sinod doar după prezentarea rezultatelor anchetei.
Privilegii
Biserica şi mânăstirile elene nu plătesc noua taxă imobiliară impopulară, decisă de urgenţă în septembrie de guvernul de la Atena pentru a realiza obiectivele bugetare impuse de creditorii externi ai ţării şi Ministerul de Finanţe anunţa atunci că „Biserica va fi impozitată pe bunurile pe care le exploatează comercial”. Dar frontierele sunt adesea în ceaţă şi conturile Bisericii Ortodoxe rămân opace.
Neseparată de stat, Biserica Ortodoxă autocefală a Greciei este omnipotentă şi omniprezentă şi continuă să scape de impozite şi deci de programul de austeritate impus populaţiei de un an şi jumătate. Un statut privilegiat care deranjează o parte a opiniei publice în această perioadă când Grecia traversează una dintre cele mai dureroase crize din istoria sa modernă. Grecia este singurul stat din lume unde ortodoxia este religie oficială şi ca atare, toţi preoţii sunt funcţionari plătiţi de Ministerul Educaţiei şi Cultelor. Asta înseamnă că statul grec alocă 350-400 milioane de euro pe an pentru plata salariilor celor 8.500 preoţi şi 82 demnitari, fără a uita şi pensiile preoţilor retraşi. Dacă preoţii au suferit o reducere de 30% a salariilor, ca toţi funcţionarii ţării, Biserica este exceptată de numeroase taxe, printre care cele pe proprietatea funciară, care afectează ansamblul grecilor. Averea funciară şi imobiliară a Bisericii reprezintă aproape un miliard de euro şi, chiar dacă a cedat o parte a bunurilor sale statului în 1987, Biserica Ortodoxă rămâne al doilea proprietar funciar din Grecia.
Venituri secrete
Banii Bisericii rămân un subiect tabu în Grecia. Deşi veniturile sunt impozabile, există două mari probleme, potrivit profesorului de sociologie religioasă, Polikarpos Karamuzis. „Nu există sistem economic pentru detalierea veniturilor reale şi nimeni nu cunoaşte amploarea proprietăţilor sale, întrucât nu există cadastru”. Aşa că problema evaziunii fiscale este departe de a fi rezolvată având în vedere ocultarea veniturilor. Un deputat independent arată că „există o conexiune politică între stat şi Biserică, ceea ce conferă privilegii acesteia din urmă. Rolul său spiritual este strict legat de rolul politic, întreţinând confuzie între cetăţeni şi credincioşi, exploatată de politicienii în căutare de voturi”.
Grecia a fost nevoită să ceară două programe succesive de ajutor financiar extern, însumând 240 miliarde euro, după ce îndatorarea foarte ridicată a statului a dus ţara aproape de faliment. Programele de ajutor extern au fost condiţionate de măsuri dure de austeritate iar reducerea evaziunii fiscale a fost identificată ca posibilă sursă de venituri importantă pentru stat, dar autorităţile nu au reuşit să obţină încasările estimate.
Recent, Grecia a fost zguduită de scandalul „Listei Lagarde” – 2.000 de greci deţinători de conturi în Elveţia, printre care personalităţi politice, trei dintre ei implicaţi într-o operaţiune de spălare de bani proveniţi din subvenţii de stat. Lista evazioniştilor fiscali a fost însoţită de veniturile personale.
