Studiile cercetătorului Gilles-Eric Séralini, privind toxicitatea porumbului modificat genetic cu glifosat, sunt contestate de Consiliul Biotehnologiilor (HCB) din Franţa, se arată într-un articol al ziarului Le Monde.
După publicarea studiului, rezultatele cercetării au stârnit o serie de reacţii negative în rândul populaţiei franceze, cu privire la modificarea alimentelor.
Astfel, autorităţile franceze au dispus analizarea cercetărilor profesorului Séralini. În urma analizei, HCB a concluzionat, luni, că nu există o „cauzalitate între rezultatele cercetărilor şi consumul de porumb modificat genetic, mai exact a porumbului NK603 tratat cu glifosat „, citează Le Monde rezultatele raportului.
Studiul lui Séralini
Gilles-Eric Séralini a publicat săptămâna trecută un articol privind toxicitatea porumbului modificat cu glifosat.
Potrivit studiului realizat pe şoareci de laborator, consumul de porumb modificat genetic cu glifosat provoacă tumori. Deşi cercetările profesorului în biologie moleculară Gilles-Eric Séralini au arătat că şoarecii care au consumat porumbul modificat genetic au dezvoltat tumori, HCB nu consideră că studiul este relevant.
„Şoarecii nu sunt potriviţi pentru a dovedi rezultatele studiului,(…) iar raportul dintre şoarecii care au dezvoltat tumori şi eşantionul folosit nu este reprezentativ, aşadar este un studiu imprecis”, au considerat membri HCB, citaţi de Le Monde.
„Rezultatele efectelor nocive ale consumului de porumb NK603 nu sunt susţinute de analiza rezultatelor prezentate în articol (publicat în revista Food and Chemical Toxicology, pe 19 septembrie-n.red.)”, au mai spus reprezentanţii HCB, potrivit Le Monde.
HCB consideră că studiul nu pune la îndoială concluziile anterioare ale evaluărilor proprii privind toxicitatea alimentelor modificate genetic.
Deşi contestă studiul profesorului Séralini, HCB recomandă realizarea unei cercetări pe termen lung, de către un societate independentă sau de stat, pentru a testa pericolul consumului porumbului modificat cu glifosat.
Pe de altă parte, Séralini recunoaşte că studiul său este limitat prin folosirea unui eşantion de 10 şoareci, dar insistă că rezultatul trebuie să fie luat în considerare, deoarece cercetări anterioare, autorizate de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor), au folosit grupuri mai mici de cobai.
Cercetări controversate
Încă de la publicarea studiului lui Séralini, rezultatele au fost aprig contestate de comunitatea ştiinţifică din Franţa.
Mai mulţi specialişti din agricultură, farmacişti şi medici veterinari au făcut front comun, vineri, prin publicarea unui articol în care atacă cu severitate studiul în cauză, pe care l-au catalogat ca fiind un „non eveniment ştiinţific”, ale cărui „numeroase lipsuri” nu permit „o concluzie viabilă”, potrivit Le Monde.
Autorii articolului au vizat mai multe lipsuri ale studiului lui Séralini, precum: mărimea eşantionului, tipul de şoareci folosiţi (cunoscuţi pentru sensibiliatea cu care dezvoltă tumori), lipsa preciziei privind dozele şi compoziţia porumbului administrat, lipsa rigurozităţii modelelor statistice.
Studiu contestat şi de EFSA
Şi Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor estimează că rezultatele cercetării profesorului Séralini sunt „inadecvate” şi „insuficiente” pentru a reconsidera folosirea ierbicidului glifosat pentru porumb.
Poziţia Agenţiei Franceze pentru Siguranţa Alimentelor (Anses) este aşteptată în cursul zilei de luni, după cum a anunţat ministrul agriculturii Stéphane Le Foll, citat de Le Monde.
Franţa, dar şi alte ţări europene (Austria, Ungaria, Grecia, Luxemburg, România, Bulgaria) au respins utilizarea anumitor tipuri de substanţe menite pentru modificarea culturilor de porumb.
Ce este glifosatul
În contextul creşterii populaţiei lumii, cercetătorii caută soluţii pentru prevenirea foametei mondiale.
Pentru a realiza cât mai multe culturi de cereale în decursul unui sezon, specialiştii în agricultură recurg la folosirea stimulenţilor de creştere, dar şi a ierbicidelor pentru a combate dăunătorii şi insectele.
Astfel, au apărut mai multe tipuri de substanţe care modifică genetic culturile de cereale, legume sau fructe.
Deşi unele substanţe sunt contestate, de exemplu glifosatul, acestea sunt în continuare folosite.
„Glifosatul deţine o poziţie de frunte în rândul celor mai prestigioase tehnologii”, deoarece „face priză puternică cu majoritatea tipurilor de sol, prin urmare nu poate fi absorbit de rădăcinile plantelor din apropiere, (…) şi combate buruienile”, potrivit producătorului acestui ierbicid, Mosanto.
Conform unui site de specialitate, recolta.eu, „Aproape toate buruienile pot fi combătute cu glifosat.(..) mare parte din glifosat este preluat de către plante în 10 ore. Glifosatul este în interiorul plantei, la 12 ore după administrare, efectul este maxim, iar pământul poate fi lucrat şi o nouă cultura se va semăna.”
