„Drepturile omului înseamnă, în parte, un trai care asigură indivizilor destule alimente, un adăpost decent şi accesul la electricitate”, a explicat preşedintele american Barack Obama, joi, cu prilejul vizitei în Statele Unite a omologului său chinez Hu Jintao.
China s-a aflat în nenumărate rânduri sub „tirul” autorităţilor americane, care au acuzat conducerea de la Beijing că nu respectă drepturile cetăţenilor săi.
„Mai avem destule de făcut în acest domeniu”, a recunoscut, oarecum surprinzător, preşedintele chinez, în periplul său la Washington.
În timp ce China şi Statele Unite par să fi ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului, Uniunea Europeană plănuieşte, de anul trecut, o lege despre care unele organizaţii neguvernamentale spun că ar putea să introducă cenzura de tip chinez în mediul online.
Este vorba despre intenţia Parlamentului European de a bloca accesul la site-urile ce conţin pornografie infantilă, prin intermediul furnizorilor de servicii de internet, denumiţi generic ISP – Internet Service Provider.
„De ce nu se închid pur şi simplu astfel de site-uri dăunătoare? De ce trebuie interzisă accesarea lor? În China se mai face aşa, dar nu numai în cazul pornografiei. Dacă se va vota o astfel de lege autorităţile vor putea să decidă ce site-uri avem voie să accesăm. Odată pus la punct sistemul de cenzură, poate fi extins”, avertizează Diana Hatneanu, director executiv al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH).
Într-un dialog cu romanialibera.ro, Diana Hatneanu dezvoltă subiectul drepturilor omului şi trece în revistă „ce mai are de făcut” România pentru a fi mai „americană” la acest capitol.
Hiba numărul 1: nerespectarea dreptului la proprietate
„Hotărârile judecătoreşti care dictează retrocedarea proprietăţilor nu se aplică în România, din diverse motive. Se poate spune că este o neregulă specifică ţării noastre, unde haosul legislativ face posibile situaţii inadmisibile”, îşi începe Diana Hatneanu expunerea.
Din 2000 până în 2009, România a plătit 43 de milioane de euro ca despăgubiri fixate de hotărârile pronunţate împotriva sa de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauze de încălcare a drepturilor de proprietate.
Pe parcursul anului 2010, CEDO a decis că autorităţile române au încălcat drepturile de proprietate în alte 61 de cauze şi a impus plata unor despăgubiri în valoare totală de 3,6 milioane de euro.
Încetineala din Justiţie
„Din 2009 încoace, de când cu protestele magistraţilor, aceştia dau termene foarte lungi pentru procese. Tu ca cetăţean te duci cu o problemă şi îţi fixează momentul în care apari la judecată peste câteva luni, chiar peste un an”, precizează Diana Hatneanu.
Reprezentantul APADOR-CH reaminteşte că dreptul la justiţie este adesea ştirbit în România de interpretările în neregulă ale unor legi formulate anapoda şi de deciziile contrare ale instanţelor în aceleaşi cazuri.
Şi deţinuţii au drepturi…
„Condiţiile de detenţie din ţară nu respectă cerinţele internaţionale. Multe închisori sunt supraaglomerate, iar deţinuţilor nu li se acordă asistenţă medicală. Unii nu au nici măcar acces la apă potabilă. Penitenciarul Jilava este un astfel de exemplu negativ. Orice deţinut de acolo care va da statul în judecată la CEDO poate să câştige”, continuă Diana Hatneanu.
Poliţia şi bătaia
„Violenţele poliţiştilor nu mai sunt aşa de întâlnite ca în anii trecuţi, dar încă au loc. Asta şi pentru în Poliţia Română nu există proceduri transparente, astfel încât cei vinovaţi să poată fi cunoscuţi şi traşi la răspundere”, menţionează directorul executiv al APADOR-CH.
Într-adevăr, organizaţii precum „Salvaţi Copiii” încă mai semnalează cazuri de abuz din partea poliţiei. Un exemplu negativ sunt poliţiştii care bat copii ai străzii.
Comunicarea publică, ignorată
„Transparenţa administrativă şi accesul la informaţii de interes public lasă de dorit. Autorităţile ar trebui să consulte ONG-urile fără să fie trase de mânecă şi să fie de bună-credinţă când primesc interpelări. E drept, fac dezbateri publice, dar multe sunt ţinute doar de formă. Una discutăm şi alta se decide”, mai spune Diana Hatneanu.
Până la urmă – consideră reprezentantul APADOR-CH – „orice stat, cât ar fi de avansat, tot are probleme de respectare a drepturilor omului”. Şi conchide: „Important este pentru orice ţară să aibă mecanisme care să pedepsească abuzurile. La legi şi regulamente, România stă bine doar pe hârtie. Aplicarea acestora rămâne o mare problemă”.
