În raportul anual asupra corupţiei publicat ieri, Transparency International subliniază că acest flagel adânceşte criza datoriei în Europa şi relevă poziţia Italiei şi a Greciei în acest document.
Potrivit acestei organizaţii, dificultăţile economice care afectează zona euro sunt „în parte legate de incapacitatea puterilor publice de a combate corupţia şi evaziunea fiscală care se numără printre cauzele principale ale crizei”. Studiile pentru stabilirea clasamentului privind perceperea corupţiei au fost efectuate în 182 de state şi se bazează pe datele colectate de 13 instituţii internaţionale, între care Banca Mondială, bănci asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul economic mondial.
Potrivit indicelui său, pe o scară de la 0 (nivelul de corupţie perceput ca fiind cel mai puternic) la 10, Italia obţine nota 3,9 iar Grecia 3,4, ceea ce le situează în clasamentul mondial stabilit de Transparency International pe locul 69 şi respectiv 80. Franţa şi Germania, în care mulţi îşi pun speranţa rezolvării problemelor zonei euro se clasează pe poziţiile 25 şi respectic 14. Robin Hodess, director pentru Cercetare în cadrul organizaţiei consideră că actuala criză europeană „reflectă o slabă gestiune financiară, o lipsă de transparenţă şi o proastă folosire a fondurilor publice”.
Noua Zeelandă ocupă primul loc în clasament, cu 9,5 puncte, urmată de trei ţări nordice – Danemarca, 9,4, Finlanda, 9,4 şi Suedia, 9,3 şi de Singapore, 9,2. Statele Unite se situează deasupra Franţei (locul 24), China se clasează pe locul 75, în timp ce Rusia, cu o notă de 2,4, face parte dintre ţările cele mai prost plasate, ocupând poziţia 143. Majoritatea statelor arabe ocupă cea mai joasă zonă a clasamentului, cu note inferioare cifrei 4.
Potrivit Transparency International, circa două treimi dintre statele aflate în clasament au note sub 5, ceea ce demonstrează că mai este mult de făcut în cadrul luptei anti-corupţie.
România, locul 75
România ocupă poziţia 75 în clasamentul TI pe anul 2011 privind perceperea corupţiei, cu 3,6 puncte, la egalitate cu China şi în coborâre cu şase poziţii faţă de anul precedent. În 2010, România ocupa locul 69 în clasament, cu 3,7 puncte şi locul 25 între cele 27 de state membre ale UE, fiind urmată de Bulgaria (3,6) şi Grecia (3,5). În clasamentul UE, ţara noastră devansează şi în acest an Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) şi Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte).
La nivel global, România este la egalitate cu China şi devansată de Croaţia (locul 66 cu 4 puncte) şi Macedonia (locul 69, la egalitate cu Italia, cu 3,9 puncte). Înaintea ţării noastre, pe locul 73, se află la egalitate Brazilia şi Tunisia cu 3,8 puncte. Republica Moldova se află pe locul 112 cu 2,9 puncte.
Pe ultimul loc, 182, se situează Somalia şi Coreea de Nord, fiind percepute ca cele mai corupte ţări, cu 1 punct.
Circa două treimi dintre statele aflate în clasament au note sub 5, ceea ce demonstrează că mai sunt multe de făcut în cadrul luptei contra corupţiei, arată Transparency International.
Scopurile TI
Transparency International este o organizaţie neguvernamentală internaţională de origine germană şi are ca principală vocaţie lupta contra corupţiei guvernelor şi instituţiilor guvernamentale mondiale. Ea a fost fondată în 1993 de Peter Eigen şi în prezent are o întindere internaţională, deţinând secţiuni autonome în 80 de state din Nord şi din Sud. Respinge orice superioritate a primelor, cele din Nord, asupra celor sudice când este vorba despre lupta contra corupţiei şi deplânge căderea în clasament a unor ţări dezvoltate, în special din Uniunea Europeană.
Transparency International este cunoscută mai ales pentru publicarea regulată a indicilor mondiali privind corupţia: clasamentul statelor, rata corupţiei pe ţări sau regularitatea schimburilor internaţionale. Se poziţionează şi ca observator al funcţionării democratice a instituţiilor naţionale prin emiterea de avize asupra acţiunilor guvernamentale. Aşa cum a fost cazul din 2009 faţă de intenţia preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy de a suprima postul de judecător de instrucţie, pe care a considerat-o un risc major.
