Comisia Europeană (CE) a publicat, joi, rezultatele testelor de stres făcute la toate centralele nucleare din UE, teste realizate dupa catastrofa de la Fukushima, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Obiectivul principal al testelor de stres a fost acela de a evalua securitatea şi soliditatea centralelor nuclearoelectrice în caz de evenimente naturale extreme, în special în caz de inundaţie sau cutremure. Ambele scenarii au fost evaluate concomitent. Prăbuşirile de aeronave au fost tratate ca şi cum ar avea acelaşi efect ca tsunami şi cutremurele, adică ar opri funcţiile normale de securitate şi răcire.
Centrala de la Cernavodă, rezultate îngrijorătoare la testele Comisiei
În cazul celor două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, testele indică cinci probleme pe care România trebuie să le rezolve.
Printre acestea se numără absenţa unui standard comun cu cel al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică în privinţa cutremurelor, dar şi lipsa scenariilor privind comportarea Camerei Principale de Control în cazul unui accident cu topire totală în zona activa şi avarie a anvelopei reactorului.
Raportul Comisiei Europene menţionează mai multe recomandări pentru România, care vizează, în principal, continuarea acţiunilor deja iniţiate de Cernavodă.
Printre recomandările Comisiei se află îmbunătăţirea protecţiei clădirilor care conţin echipamente cu funcţii de securitate nucleară, localizate în camerele de la subsol, precum şi protecţia în caz de seism, dar şi creşterea nivelului de siguranţă radiologică.
Pe de altă parte, în raportul CE se precizează că Centrala de la Cernavodă are un sistem performant de răcire a apei, sisteme electrice rezistente, dar şi soliditatea construcţiei.
Recomandări CE pentru centralele europene
Testele de stres în domeniul nuclear au dovedit că standardele de securitate ale centralelor nucleare din Europa sunt în general ridicate. Totuşi, Comisia recomandă îmbunătăţirea elementelor de securitate la marea majoritate a centralelor nucleare europene deoarece testele de stres au arătat că standardele şi practicile internaţionale nu au fost aplicate peste tot.
Printre elementele subliniate în raportul Comisiei se remarcă:
1.Riscul seismic şi de inundaţii. Standardele actuale pentru calculul riscurilor nu se aplică la 54 de reactori (pentru riscul seismic) şi respectiv 62 de reactori (pentru riscul la inundaţii) dintre cei 145 verificaţi. Calculul riscului trebuie să se bazeze pe un interval de 10 000 de ani şi nu pe intervalele mai scurte utilizate în unele cazuri.
2.La fiecare centrală nucleară ar trebui să fie disponibile seismografe şi instrumente de avertizare a producerii eventualelor cutremure. Aceste instrumente trebuie instalate sau îmbunătăţite în cazul a 121 de reactori.
3.Trebuie prevăzute sisteme de depresurizare filtrată a anvelopei în caz de accident. 32 de reactori nu sunt încă echipaţi cu aceste sisteme.
4.Echipamente pentru combaterea efectelor accidentelor grave trebuie depozitate în locuri care să rămână protejate chiar în cazul unei situaţii de devastare generală şi din care să poată fi luate cu uşurinţă. Acest lucru nu este valabil în cazul a 81 de reactori din UE.
5.Ar trebui să fie disponibilă o cameră de comandă de rezervă pentru situaţii de urgenţă în cazul în care camera de comandă principală devine zonă periculoasă în urma unui accident. Astfel de camere de comandă nu sunt încă disponibile la 24 de reactor.
Verificări la nivel naţional
Planurile naţionale de acţiune, împreună cu calendarele de implementare, vor fi pregătite de către autorităţile naţionale de reglementare şi vor fi puse la dispoziţie până la sfârşitul anului 2012.
Planurile de acţiune vor fi supuse evaluării inter pares la începutul anului 2013, pentru a se verifica dacă recomandările pentru testele de stres sunt implementate consecvent şi transparent în întreaga Europă. Comisia intenţionează să prezinte un raport asupra implementării recomandărilor formulate în urma testelor de stres în iunie 2014, în deplin parteneriat cu autorităţile naţionale de reglementare.
În plus faţă de constatările şi recomandările tehnice specifice, Comisia a reexaminat cadrul juridic european existent în materie de securitate nucleară şi, la începutul anului 2013, va prezenta o revizuire a actualei directive privind securitatea nucleară. Modificările propuse se vor concentra asupra cerinţelor de securitate, rolului şi atribuţiilor autorităţilor de reglementare în domeniul nuclear, asupra transparenţei şi procesului de monitorizare.
Modificările vor fi urmate de alte propuneri privind răspunderea nucleară şi asigurarea nucleară, precum şi nivelurile maxime permise de contaminare radioactivă în produsele alimentare şi în hrana pentru animale. Testele de stres au scos de asemenea în evidenţă necesitatea unor îmbunătăţiri la nivelul protecţiei fizice (prevenirea actelor răuvoitoare), însă în acest caz principala responsabilitate revine statelor membre.
După accidentul de la Fukushima din martie 2011, Consiliul European a lansat un apel pentru efectuarea unor evaluări exhaustive şi transparente ale riscului şi securităţii la toate centralele nucleare din UE.
