Viktor Orban, premierul conservator al Ungariei, doreşte pentru ţara sa o economie care să fie competitivă ca cea a Chinei sau a Braziliei. A tăiat o lună din pensii şi a scăzut salariile bugetarilor, dar a reuşit să reducă la jumătate deficitul bugetar în doar şase luni, pentru a intra în zona liniştită de sub 4 la sută. Sprijinul covârşitor primit în alegeri i-a oferit o majoritate parlamentară confortabilă şi ar putea face din el „liderul momentului” şi totuşi mulţi din afara Ungariei îl compară cu Vladimir Putin, notează vineri ziarul ABC, citat de Agerpres.
„Cu atât mai bine, înainte mă comparau cu Hitler este un progres, nu-i aşa? Nu sunt mândru de asta şi sper să se ţină seama de context pentru că nimeni nu a pus la îndoială legitimitatea alegerilor, ceea ce ar fi o insultă la adresa Ungariei”, a conchis el. Puţine persoane sunt mai sigure de ele ca acest lider politic, care a devenit cunoscut ca militant anticomunist în ultimele decenii ale dictaturii şi a trecut apoi la liberalismul efervescent.
Nu pierde ocazia să spună că Ungaria a trecut printr-o dictatură comunistă şi anunţă că în această legislatură îşi propune să schimbe Constituţia care oficial datează din 1949. Nimeni nu s-a încumetat să-şi asume această sarcină de la schimbarea regimului acum 20 de ani, pentru că niciun partid nu a avut o susţinere populară atât de amplă cum are acum Fidesz pe care Orban l-a transferat de la Internaţionala Liberală la Partidul Popular European în rândul căruia este acum una din „piesele grele”.
Anunţurile sale sunt pline de prevestiri sumbre pentru cetăţenii ţării, una dintre cele mai sărace din Europa comunitară, dar el a respins ajutorul Fondului Monetar Internaţional optând pentru propriile măsuri de austeritate şi a lansat o campanie de acordare a cetăţeniei maghiare tuturor celor care au făcut parte din „Ungaria Mare”, fără să ţină seama că acum sunt români, slovaci, sârbi, sau croaţi care au emigrat în Israel ca evrei. Este inclusiv adeptul ca ei să participe la alegerile din Ungaria, fără să fie nevoie să fie rezidenţi, chiar dacă acest lucru va genera conflicte cu propriile ţări.
Iată cele patru „păcate” ale ungurilor:
1. Legea presei – cu amenzi de până la 730.000 de euro pentru cei care „atentează” împotriva interesului public şi al moralei; o comisie va veghea la „echilibrarea” informaţiilor.
2. Legea impozitării companiilor – un impozit „excepţional de criză” impus firmelor din sectorul agroalimentar, telecomunicaţii şi de distribuţie, care afectează mai ales multinaţionalele.
3. „Ungaria Mare” – s-a lansat o campanie de acordare a cetăţeniei maghiare celor care au făcut parte din „Ungaria Mare”, fără să conteze că acum sunt români, slovaci, sârbi sau croaţi. Ei ar putea inclusiv să voteze fără să fie rezidenţi în ţară.
4. Respingerea FMI – au fost respinse condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional şi cererea organismului internaţional de a introduce măsuri suplimentare de austeritate. FMI a împrumutat 20 de miliarde de euro Ungariei în 2008.
