Suedia, care a emis un mandat de arestare pe numele lui Julian Assange, ar trebui să îi ofere asigurări că nu va fi extrădat către Statele Unite în cazul în care acceptă să meargă la Stockholm pentru a fi interogat, a apreciat Amnesty International (AI) joi, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Fondatorul site-ului WikiLeaks s-a refugiat începând de la 19 iunie în sediul Ambasadei Ecuadorului din Londra cu scopul de a se sustrage unei extrădări către Suedia în cadrul unui caz de viol şi agresiune sexuală presupuse.
El afirmă că se teme că va fi extrădat ulterior către Statele Unite, unde va fi judecat pentru spionaj din cauza divulgării pe WikiLeaks a sute de mii de telegrame militare şi diplomatice ameriane.
„Autorităţile suedeze ar trebui să ofere Marii Britanii şi lui Julian Assange asigurarea că în cazul în care părăseşte sediul Ambasadei Ecuadorului şi acceptă să meargă în Suedia (…), el nu va fi extrădat către Statele Unite în legătură cu scandalul WikiLeaks”, a apreciat Amnesty International într-un comunicat.
„În primul rând, acest lucru ar permite o ieşire din impasul actual, iar ulterior se poate spune că va face dreptate femeilor care îl acuză de agresiuni sexuale”, a subliniat Nicola Duckworth, directorul pentru Cercetare din cadrul organizaţiei nonguvernamentale (ONG) pentru apărarea drepturilor omului cu sediul la Londra.
„Este vital ca statele să arate că tratează cu cea mai mare seriozitate acuzaţiile de violenţe sexuale şi că respectă totodată drepturile reclamantelor şi persoanei acuzate”, a subliniat el.
Amnesty recunoaşte că nu are „dovezi că Suedia plănuieşte să îl extrădeze pe Assange către Statele Unite”, dar organizaţia apreciază că „transferul lui Julian Assange în Statele Unite în circumstanţele actuale ar putea să îl expună unui risc real de încălcare gravă a drepturilor omului”.
Ea evocă în special „posibilitatea ca drepturile sale de exprimare să fie încălcate şi riscul ca el să fie încarcerat în condiţii contrare regulilor care interzic tortura şi orice tratament crud, inuman sau degradant”.
Londra, care intenţionează să respecte mandatul de arestare suedez, şi Quito, care i-a acordat azil politic lui Assange, nu au ajuns la un acord cu privire la cazul acestuia în cursul unei întâlniri a miniştrilor de Externe din cele două ţări, joi, la New York, în cadrul Adunării Generale a ONU.
Pe de altă parte, Guvernul ecuadorian a apreciat joi că Marea Britanie ar putea să elibereze un permis de liberă trecere fondatorului WikiLeaks, refugiat în sediul ambasadei sale de la Londra, în virtutea unui tratat de extrădare încheiat între cele două ţări în secolul al XIX-lea.
Acest tratat, semnat la 20 septembrie 1840, permite „să se demonstreze Marii Britanii că poate să elibereze un permis de liberă trecere”, a declarat ministrul ecuadorian de Externe Ricardo Patiño pentru postul latino-american Telesur.
Textul „prevede că nicio persoană nu va fi extrădată dacă infracţiunea vizată nu are caracter politic”, precizează Patiño, subliniind că l-a informat în acest sens pe omologul său britanic William Hague, în cadrul Adunării Generale a ONU, la New York.
Hague „a recunoscut validitatea acestui acord, chiar dacă interpretarea sa diferă” de cea ecuadoriană, a adăugat şeful diplomaţiei ecuadoriene, anunţând o viitoare întâlnire, dar fără să precizeze o dată.
Londra şi Quito au subliniat joi că nu au ajuns la o soluţie în cazul Assange, în urma reuniunii celor doi miniştri la New York.
Ecuadorul, care împărtăşeşte temerea lui Assange că acesta ar putea să fie extrădat de Suedia către Statele Unite, i-a acordat azil politic la 16 august, însă Marea Britanie refuză să îl lase să părăsească în libertate misiunea diplomatică.
Patiño a apreciat totodată drept un „pas important” faptul că Australia a „prospus să se ocupe de problema sănătăţii” lui Assange, lucru care a fost de asemenea evocat, potrivit acestuia, în cadrul reuniunii sale cu ministrul britanic de Externe.
