Standard în protecţia mediului

IZOP Institut : „Mediul clădeşte poduri – Tineri europeni  în dialog”

În cadrul proiectului european „Mediul clădeşte poduri –  Ti­neri europeni în dialog”, 20 de şcoli din Germania şi  20 din Bulgaria, Croaţia, România şi Ungaria formează parteneriate şi lucrează împreună la temele „Durabilitate şi mediu”, „Europa” şi „Mass-media”. Proiectul, care se derulează pe parcursul a trei ani, între 1 octombrie 2009 şi 30 septembrie 2012, şi se află sub înaltul patronaj al domnului Horst Köhler, preşedintele Republicii Federale Germania, este  promovat de  Fundaţia Federală Germană de Mediu (DBU) şi ziare din ţările participante.
Din România este implicat ziarul România Liberă. Ma­nagementul proiectului este asigurat de Institutul pentru obiectivarea procedeelor de învăţare şi examinare (IZOP) din Aachen şi Centrul pentru Comunicare în Domeniul Mediului al DBU. Obiectivele şi temele principale ale pro­iectului vizează Competenţa interculturală prin întâlniri personale, Educaţia pentru dezvoltarea durabilă prin cercetări jurnalistice, Competenţa mass-media şi promovarea lecturii prin citirea ziarelor.

Un mediu curat şi sănătos depinde de comportamentul şi conştiinţa fiecărei persoane. Având în minte acest adevăr fundamental, elevii decebalişti au vizitat, pe perioada proiectului, oţelăria din Hunedoara care aparţine grupului ArcelorMittal.

S.C. ArcelorMittal Hunedoara S.A. este firma care a preluat, după cumpărare, activitatea Combinatului Siderurgic Hunedoara. Având filiale în 60 de ţări, 320.000 de angajaţi şi în anul 2006 cea mai mare producţie de oţel din lume, ArcelorMittal este un nume cunoscut pe glob. Azi, în Hunedoara se produc oţel rotund pentru ţevi, profile grele şi speciale, cu aportul celor 700 de angajaţi. Concernul ArcelorMittal îşi asumă o mare responsabilitate în ceea ce priveşte protecţia mediului. Grupul se angajează ca fiecare sucursală ArcelorMittal din lume să se ridice la un anumit standard în ceea ce priveşte protecţia mediului. „Oţelăria din Hunedoara nu face excepţie”, este de părere domnul A. Florea, directorul problemelor de mediu din cadrul societăţii. Având în vedere că o oţelărie produce cantităţi majore de deşeuri, din anul 2004 până în prezent la Hunedoara s-au facut investiţii enorme în tehnologii moderne pentru reciclarea deşeurilor rezultate la fabricarea oţelului şi a prefabricatelor din oţel.

În timpul proceselor tehnologice, în atmosferă ajung substanţe gazoase precum dioxid de sulf, monoxid şi dioxid de carbon, oxizi de azot, dar şi pulberi sedimentabile (praf). Coşurile de evacuare sunt prevăzute cu filtre. Cuptorul electric principal pentru elaborarea oţelului, având o capacitate de 500 megatone pe an, a necesitat în anul 2004  investiţii  în modernizarea sistemului de desprăfuire, iar în 2008 s-a achiziţionat şi montat o staţie de peletizare a prafului rezultat la sistemul de desprăfuire al cuptorului.

Monitorizarea emisiilor

Echipa managerială de la S.C. ArcelorMittal Hunedoara S.A. îşi propune pentru 2010 achiziţionarea şi montarea de echipamente pentru monitorizarea emisiilor din atmosferă. Apele rezultate din activitatea siderurgică, dacă sunt deversate direct în râul Cerna, transportă substanţe poluante ca ioni de sulfat,   calciu, mercur, clor, plumb, amoniu, fier, magneziu, azotat, crom, azot, fosfor şi produse petroliere. Ţinând cont că producerea unui kilogram de oţel necesită 300 de litri de apă (cantitatea de apă reziduală fiind enormă în fiecare zi), în anul 2006 s-a investit într-un sistem de tratare a apei în două trepte. Firma a montat în anul 2008 separatoare pentru produse petroliere pe canalele de evacuare a apelor uzate şi a construit o staţie de tratare a apelor menajere, pe platforma Laminoare. Astfel, un raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului pentru judeţul Hunedoara arată: „Evacuările directe de ape uzate industrial în Cerna şi Mureş au scăzut semnificativ prin oprirea activităţii poluante şi prin măsurile de protecţie a mediului de la ArcelorMittal Hunedoara”.

În acest an urmează să se continue eliminarea gudronului acid din lacul de gudron şi curăţarea depozitului de gudron de la halda de zgură. Aceste măsuri sunt deosebit de importante, deoarece gudroanele sunt lichide vâscoase, de culoare închisă, cu miros specific, obţinute prin distilarea uscată a cărbunilor, având potenţial  cancerigen. Edilii Hunedoarei au ţinut cont  de gradul de poluare ridicat existent în perioada cuprinsă între 1884, anul inaugurării „Uzinelor de Fier”, şi 1989. Sistematizarea nu a fost o vorbă în vânt. Municipiul Hunedoara deţine 168 de hectare de spaţii verzi. Astfel, fiecărui hunedorean îi revin 23,65 metri pătraţi de suprafaţă verde, la care  vecinii din Deva se uită cu jind, comparându-i cu „covoraşul verde” de 3,64 metri pătraţi din propria înzestrare.

Agenţia pentru Protecţia Mediului recomandă celor responsabili continuarea măsurilor de protecţie a mediului în judeţul Hunedoara, care au în vedere următoarele acţiuni: •realizarea de perdele forestiere de 100 metri în jurul şoselelor cu trafic ridicat, al staţiilor de epurare, al haldelor aflate în exploatare; • împădurirea deşeurilor industriale; • acoperirea cu sol fertil, plantarea cu iarbă şi revegetarea terenurilor dezafectate industrial şi redarea lor în circuitul economic; • recuperarea conţinutului de substanţe utile din deşeuri. Conducerea ArcelorMittal Hunedoara este de părere că atât  măsurile de protecţie a mediului deja luate, cât şi cele planificate  sunt absolut necesare în atingerea scopului pe care îl promovează Agenţia Naţională de Mediu, şi anume conservarea mediului înconjurător pentru un viitor curat şi sigur al planetei.  

Raluca Dănescu, Beniamin Colbea, Alexandru Fleaca, Tudor Scorţea, Cristina Muntean