După izbucnirea scandalului creat de baremul ambiguu de la unul dintre subiectele la Limba şi Literatura Română ale evaluării naţionale au apărut din nou voci care susţin revenirea la examenul de treaptă, aşa cum a fost până în 1995. Este aceasta soluţia cea mai bună pentru absolvenţii de gimnaziu?
Mai mulţi părinţi au ieşit ieri în stradă, supăraţi din cauză că odraslele lor au fost victimele unui subiect la care nici măcar profesorii de Limba şi Literatura Română nu se pun de acord să spună care e răspunsul corect. Luni a fost proba de Română, la care unul dintre subiecte a sunat aşa: „Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii”. Şi apoi să arate candidatul ce fel de propoziţie este aceasta: atributivă, predicativă ori subiectivă. S-a creat, imediat după test, o mare supărare în rândul părinţilor, în condiţiile în care acest subiect poate avea două răspunsuri bune. Cu toate că, potrivit baremului, numai o soluţie este validă, iar dacă unii elevi au indicat altă variantă, pierd la punctajul general al lucrării. Unii profesori au spus – „subiectiv” este răspunsul corect, alţii au indicat însă că şi „predicativă” poate fi corect. Chiar în ziua de luni a fost activată o petiţie online, pentru care semnaseră până ieri peste 30.000 de părinţi din toată ţara, ai căror copii trec acum prin focul Evaluării Naţionale. Scandalul s-a umflat atât de mult ieri, încât până şi premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Educaţiei să găsească o „soluţie raţională” la această problemă.
Testul incriminat nu-i va încurca pe elevi, zice ministrul Educaţiei
Ziua de ieri a însemnat o luare de poziţie a ministrului Educaţiei, prezent la Guvern, unde a răspuns întrebărilor pe această temă, ocazie cu care Liviu Pop i-a îndemnat pe candidaţii de la proba de Română care se consideră nedreptăţiţi de baremul ambiguu să facă contestaţie, dacă li s-a scăzut punctajul la testul incriminat. „Nu modificăm baremul”, a spus clar ministrul, care a reiterat că subiectele acestui examen au fost concepute cu şase luni în urmă şi nu se pot modifica pe ultima sută de metri. „Elevii nu vor fi afectaţi de acest subiect la repartiţia computerizată”, a conchis ministrul. Ajungem astfel la practica deja împământenită la noi, după 1995, a elevilor care au absolvit clasa a VIII-a. Ei trec printr-un examen care a avut de-a lungul timpului diverse denumiri, precum „capacitate” sau „teste naţionale”, apoi prin repartizarea computerizată a în licee, ţinându-se cont atât de media de la examen, cât şi de media din clasele V-VIII. Ministrul Liviu Pop a mai spus că, în opinia sa, actualul scandal legat de baremul de la Română pune în discuţie ideea revenirii la examenul pe care absolvenţii clasei a VIII-a să-l dea direct la liceu.
Părinţii susţin examenul de admitere în liceu
Asta este o problemă discutată de mai mulţi ani de către profesori şi părinţi: absolventul de gimnaziu să-şi aleagă liceul pe care vrea să-l urmeze şi acolo să dea examen de admitere. Am întrebat un profesor cu privire la acest subiect, Viorel Ţigănaş, expert în domeniul învăţământului profesional şi tehnic. „Ar fi necesară o verificare a elevilor direct la liceu, mai ales o verificare a aptitudinilor candidaţilor, în funcţie de profilul liceului”, a opinat profesorul. De aceeaşi părere sunt şi părinţii elevilor. Cel puţin aşa s-a exprimat Mihaela Guna, care conduce Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar. „Ponderea unei note la admiterea în liceu e cea mai corectă. Am cerut de mai mulţi ani ca liceele să fie lăsate să aibă propriul examen de admitere. Eu, din ce ştiu, din consultările anilor anteriori, această variantă este predominantă în opţiunile părinţilor”, a spus Mihaela Guna, interlocutoarea dorind să sublinieze că doreşte o discuţie care să clarifice această temă, fie cu actualul ministru interimar, fie cu viitorul ministru al Educaţiei.
Patrimoniul universităţilor nu revine fondatorilor
Curtea Constituţională a decis ieri că este neconstituţională modificarea Legii învăţământului care prevede că, în caz de dizolvare, lichidare sau desfiinţare, patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare revine fondatorilor. Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Senat în aprilie şi a aparţinut deputatului Cătălin Croitoru şi senatorului Petru Filip, foşti parlamentari democrat-liberali, care au trecut la PSD. Ajunsă la promulgare, legea a fost atacată de preşedintele Traian Băsescu la Curtea Constituţională.
