Votul populist al parlamentarilor reaminteşte investitorilor că România nu este un datornic pe care să te poţi baza.
Leul s-a depreciat ieri până aproape de 4,32 de unităţi pentru un euro, după ce speculatorii au sesizat oportunitatea pe termen scurt deschisă în urma degringoladei din Parlament şi au marcat profiturile înainte ca BNR să intervină. În ultimele săptămâni, leul s-a depreciat încet, dar sigur, cu toate că monedele din regiune – zlotul, coroana, forintul – au fost favorizate de fluxurile financiare internaţionale şi au câştigat 4 până la 7% faţă de euro. Pe termen lung, faptul că România a decis reducerea TVA şi a impozitelor pentru pensii fără să ştie ce pune în loc readuce în prim-plan incertitudinea politică şi riscul ca România să nu-şi poată ţine sub control finanţele publice. Practic, toate discuţiile tehnice cu Fondul Monetar Internaţional au devenit caduce, în condiţiile în care România pare că şi-a propus să compromită din start ţinta de deficit bugetar de 4,4% de anul viitor cu cheltuieli suplimentare de încă un miliard de euro, adică 0,8% din PIB.
FMI aşteaptă anularea legii
Guvernul consideră că propunerile legislative ale Parlamentului privind TVA de 5% la alimente şi neimpozitarea pensiilor nu sunt în concordanţă cu Strategia fiscală transmisă deja Legislativului şi aşteaptă finalizarea procedurii în cazul acestor proiecte, pentru a stabili dacă trebuie să intervină. „Propunerile legislative ale Parlamentului nu sunt în concordanţă cu Strategia fiscal-bugetară transmisă de Guvern Legislativului. Se aşteaptă terminarea procedurii, pentru a se stabili dacă este nevoie ca Guvernul să intervină sau nu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean. Surse oficiale, citate de Mediafax, au spus că Guvernul este pregătit să modifice cele două proiecte de legi prin ordonanţă de urgenţă, aşteptându-se deocamdată decizia preşedintelui Traian Băsescu în ceea ce priveşte promulgarea acestor acte.
Încredere pierdută
Însă chiar şi dacă acest lucru se va întâmpla, o parte din încrederea pieţelor internaţionale a fost pierdută, într-un moment în care FMI anunţă că va lăsa România din braţe. Anul viitor, doar Comisia Europeană va mai împrumuta România, iar pentru diferenţă trezoreria trebuie să caute bani pe pieţele financiare internaţionale. Cu FMI, România va încheia doar un acord preventiv, potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu. „Dacă vom face acest aranjament împreună cu CE, ceea ce cred că se va întâmpla, în mod cert va combina un pachet de finanţare din partea CE. Acesta va fi cum este şi cel actual”, a declarat joi Tănăsescu. El a adăugat că nu a fost stabilită suma care urmează să fie împrumutată de la UE şi nici valoarea noului acord de tip preventiv cu FMI. Tănăsescu a reiterat că noul aranjament cu Fondul va include o linie de credit care va fi pusă la dispoziţia autorităţilor române doar în cazul unor şocuri externe. El a menţionat că valoarea noului acord cu FMI va fi cu certitudine mult mai mică decât cea a actualei înţelegeri.
Ce înseamnă şocuri externe
Deşi o mare parte din ţările UE au ieşit deja din recesiune, există încă incertitudini în privinţa sănătăţii băncilor şi a capacităţii guvernelor de a-şi plăti datoriile. Cancelariile vestice iau în calcul scenariul în care economia va intra într-o nouă criză, în timp ce analiştii financiari arată cu degetul ţările foarte îndatorate din Vest, dar şi ţările cu disciplină fiscală slabă din Est. Potrivit agenţiei de rating Fitch, băncile din România, Ungaria şi Bulgaria sunt cele mai vulnerabile din Europa de Est la o repetare a crizei, întrucât volumul de împrumuturi neperformante rămâne ridicat, iar avansul economic lent limitează creditarea. „Băncile nu o duc prea bine, mai ales din punct de vedere al calităţii activelor, în România, într-o oarecare măsură în Ungaria şi mai puţin în Bulgaria. Sistemele bancare din România, Ungaria şi Bulgaria par, de asemenea, a avea o situaţie mai slabă din cauza dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, Michael Steinbarth, director la Fitch Londra.
În perioada crizei, băncile din Europa de Est, inclusiv diviziile UniCredit, cele ale Erste Group şi Societe Generale, au refinanţat cu dificultate datoriile, inclusiv cele contractate pentru împrumuturi ipotecare în valută şi credite de consum. Băncile din România şi Bulgaria sunt ameninţate şi de riscul unei extinderi a crizei datoriilor din Grecia, în timp ce în Ungaria taxa suplimentară instituită asupra sectorului diminuează profiturile. Pe de altă parte, Erste Bank spune că România, Croaţia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, state care au împreună 52 milioane de locuitori, cumulează datorii guvernamentale de circa 200 miliarde euro, reprezentând aproape 70% din obligaţiile de 300 miliarde euro ale Greciei, ţară cu o populaţie de doar 11 milioane locuitori. „Statele din Europa Centrală şi de Est au datorii guvernamentale mult mai mici decât media din Uniunea Europeană sau cea din Zona Euro. Cu excepţia Ungariei, toate statele din regiune au reuşit să-şi menţină gradul total de îndatorare sub pragul de 60% din PIB”, se arată într-o analiză a grupului austriac Erste. Analiştii grupului anticipează că atenţia investitorilor va continua să se concentreze pe diminuarea nivelurilor ridicate ale datoriei guvernamentale.
