Zona Casei de Cultură din municipiul Constanţa şi vecinătatea fabricii Lafarge din Medgidia sunt pe primele locuri.
Una dintre principalele cauze este legată de traficul intens şi gazele de eşapament emanate de autoturisme. Constănţenii care locuiesc în acest cartier, precum şi în preajma zonei industriale respiră un aer tot mai poluat.
De vină sunt pulberile sedimentare – adică praful foarte fin – care la ora actuală depăşesc cu mult valorile admise. În afară de praf, aerul este încărcat şi cu oxizi de azot, motiv pentru care conducerea APM este de părere că trebuie luate o serie de măsuri tocmai pentru evitarea oricăror probleme care ar putea apărea, cum ar fi ploile acide sau norii de fum, dăunătoare sănătăţii.
„Printre soluţiile pentru stoparea evoluţiei poluării ar fi restricţiile de trafic sau construirea unor parcuri”, a declarat şeful APM Constanţa, Senol Zevri. El a mai spus că agenţii industriali au venit cu alte idei, cum ar fi crearea de rute sau spălarea zilnică a carosabilului.
În judeţul Constanţa, calitatea aerului este monitorizată în mod constant prin şapte staţii amplasate în zonele cu grad ridicat de poluare. Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa răspunde de întregul oraş, plus oraşul Năvodari, zona Mamaia şi Palazu Mare, Eforie Nord şi Eforie Sud, Costineşti, Tuzla, satul Schitu şi municipiul Mangalia, cu toate staţiunile din zonă.
La ora actuală, poluarea cu oxizi de azot din zona Casei de Cultură şi Medgidia (Lafarge) are o concentraţie de 65,878 micrograme la metrul cub de aer. Şi la capitolul metale grele aflate în aer, tot zona Casei de Cultură conduce detaşat. La fel în ceea ce priveşte poluarea fonică, aici înregistrându-se o valoare medie de 75,2 decibeli, limita maximă de confort fiind de 80 de decibeli.