Judecătorii CCR discută, marţi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, făcută de preşedintele Klaus Iohannis, care prevede, printre altele, detenţia la domiciliu.
CCR are pe ordinea de zi a şedinţei de marţi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecţie formulată la începutul lunii iulie de Preşedintele României.
„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost transmisă de Parlament Preşedintelui României, în vederea promulgării, la data de 16 iunie 2018. În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal”, se arată în sesizarea preşedintelui Iohannis.
Judecătorii CCR dezbat, marţi, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În sesizarea preşedintelui privind modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se contestă faptul că, deşi legea a fost trimisă spre reexaminare, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea dedusă controlului de constituţionalitate în forma transmisă iniţial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare.
„După cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de Preşedintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/raţiunile/textele cuprinse în însăşi această cerere. Astfel, Curtea Constituţională a stabilit că „(…) relaţia dintre Preşedintele României şi Parlament este caracterizată printr-un dialog constituţional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorităţi trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituţional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Preşedintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluţie legislativă atât pentru motive de constituţionalitate, cât şi de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituţional se deschide un dialog interinstituţional ce trebuie să fie guvernat de normele constituţionale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-şi însuşi observaţiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituţional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituţii, însă numai în limitele cererii de reexaminare”, se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Cu alte cuvinte, şeful statului reclamă faptul că odată trimisă legea spre reexaminare, aceasta trebuie să intre din nou în procedură parlamentară şi dezbaterea să fie reluată în limitele cererii de reexaminare.
