Din cauza neînţelegerilor dintre cablişti, primărie şi firma care se ocupă de introducerea reţelei de fibră optică, finalizarea celor 900 km programaţi până în 2012 rămâne în aer.
Din cei 190 km de reţea de fibră optică realizaţi în ultimii trei ani, numai 85 km sunt funcţionali, ceea ce înseamnă o medie de 28 km pe an. Dacă se va lucra în acest ritm, cei 900 km din prima etapă a proiectului Netcity vor fi finalizaţi abia peste 32 de ani. Despre etapele următoare, edilii nu au încă nici o idee.
Lucrările la reţeaua de fibră optică au fost oprite pe timpul sezonului rece, iar neînţelegerile dintre primărie, societatea care execută lucrările şi firmele de cablu încă nu au fost rezolvate.
Ce s-a făcut până acum
De introducerea reţelei de fibră optică se ocupă firma UTI, care a început lucrările în 2008. În etapa pilot, s-au realizat 15 km de canalizaţie pentru montarea cablurilor în subteran în zona Piaţa Unirii – Piaţa Alba Iulia – Bd. Decebal – Şos. M.Bravu – Calea Dudeşti – Bd. Burebista. Apoi a început prima etapă a proiectului, pe o lungime de 900 km, şi care ar trebui terminată până anul viitor. Până acum au fost construiţi 175 km de canalizaţie, din care 70 de km sunt funcţionali, adică au fost deja trase cablurile de către operatorii din zonă, după cum au anunţat reprezentanţii municipalităţii. Acolo unde există Netcity, cablurile de comunicaţii montate pe stâlpi sau clădiri vor fi date jos şi montate în subteran.
„Durata totală a decalărilor şi a întârzierilor provocate de cadrul legislativ a fost de 13 luni”, spune Cosmin Gheorghiu, director executiv la Direcţia de Utilităţi Publice a Primăriei Capitalei. O parte din întârzieri au fost din cauza contestării unor acte normative ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti de către Asociaţia de Comunicaţii prin Cablu. Pe parcurs, edilii au ajuns la concluzia că montarea tubulaturii în şanţ deschis ar consuma foarte mult timp, iar executarea lucrărilor la Netcity în paralel cu cele la infrastructură este dificil de realizat şi au schimbat soluţia tehnică.
„Proiectul e într-un soi de conservare pentru că e greu de săpat şanţuri iarna. Până acum au fost realizate tronsoane mici, disparate, iar acest lucru este dezavantajos pentru noi pentru că presupune costuri mai mari”, spune Radu Petric, preşedintele Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu. Branşarea la fiecare imobil şi tariful acesteia este o chestiune neclară şi se negociază de fiecare în parte. „Primăria ne ameninţă cu demontarea cablurilor de pe stâlpi, dar aceasta nu se poate face oricând, pentru că sunt afectaţi consumatorii. Acum lucrăm pompieristic”, spune Petric.