Staţia de la Glina va epura zece metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă jumătate din debitele provenite din oraş, a declarat, luni, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, la inaugurarea lucrării, precizând că acum se poate demonsta că Bucureştiul „nu mai poluează Dâmboviţa, Dunărea şi Marea Neagră”, scrie Mediafax.
„Din nou Bucureştiul mai face un pas spre marile capitale europene. Ne îndreptăm cu paşi repezi spre normalitate. Bucureştiul era singura capitală din Europa care nu beneficia de o staţie de epurare a apelor menajere, pluviale şi industriale. Acum are şi sunt extrem de bucuros că pot să ofer oraşului şi locuitorilor săi o viaţă mai bună”, a spus primarul Sorin Oprescu, la inaugurarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate a Municipiului Bucureşti.
Sorin Oprescu a precizat că mai sunt încă multe lucruri de pus la punct, dar acum se poate afirma şi demonstra că „Bucureştiul şi bucureştenii nu mai poluează Dâmboviţa, Dunărea şi Marea Neagră”.
„Unul dintre cei mai mari poluatori ai Dunării este Capitala. Zilnic, Bucureştiul deversează în Dâmboviţa şi apoi în Dunăre cantităti imense de detergenti, uree, cianuri, azot etc. Începând de astăzi lucrurile se schimbă în bine atât pentru oameni, cât şi pentru mediul înconjurător”, a mai spus Oprescu
Primarul Capitalei a precizat că staţia de epurare a presupus lucrări de reabilitare şi completare a liniei de apă şi de nămol, construirea unor rezervoare-tampon, introducerea unor bazine de stocare, furnizarea unui sistem de alimentare cu apă şi canalizare în comuna Glina (satele Căţelu, Manolache şi Glina).
Proiectul va continua cu Faza II, care are ca obiective principale reabilitarea Casetei de apă uzata Dâmboviţa, extinderea Staţiei de epurare a apelor uzate de la Glina cu Linia II şi construirea unui incinerator pentru nămolul rezultat în urma procesului tehnologic. Linia II este proiectată ca finalizare pentru anul 2015, în acest sens urmând să fie întocmită o aplicaţie pentru obţinerea finanţării din Fondurile de Coeziune.
Reţeaua de canalizare a Capitalei este extinsă pe 85 la sută din lungimea totală a străzilor oraşului şi deserveşte peste 90 la sută din populaţie. Capitala are în întregime un sistem de canalizare care adună atât apele uzate menajere, cât şi pe cele industriale, ce sunt descărcate direct în Dâmboviţa. Râul străbate oraşul din nord-vest către sud-vest, de-a lungul unui canal artificial cu o lungime de 17 kilometri, potrivit municipalităţii.
Proiectul „Reabilitarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti” se desfăşoară în două etape distincte, atat din punct de vedere tehnic, cât şi al finanţării. Scopul tehnic al Etapei I este de a epura jumătate din debitele provenite din oraş (10m3/s), iar prin Etapa II, datorită lucrărilor de extindere a construcţiei, ce se vor finaliza în 2015, va fi posibilă procesarea întregului debit.
Finanţarea este asigurată din fondurile nerambursabile ISPA acordate de Comisia Europeană, din împrumuturile obţinute de la BEI şi BERD de către Primăria Capitalei şi garantate de Guvern, precum şi din fonduri de la bugetul de stat.
Etapa I a proiectului a avut o valoare totală de 108.300.000 euro, din care 65 la sută fonduri de la Uniunea Europeană.
Pe baza performanţelor Liniei I, Linia II va extinde capacitatea de epurare pentru întreg debitul de ape uzate. De asemenea, va fi extinsă capacitatea de tratare a nămolului şi va fi construit un incinerator care să proceseze întreaga cantitate de nămol rezultat.
Procedurile de licitaţie pentru Faza II, care din punct de vedere tehnic sunt independente, se estimează a fi lansate în primul semestru din 2012, iar lucrările ar urma să fie finalizate până în decembrie 2015. Valoarea investiţiilor pentru Faza II se ridică la aproximativ 350 de milioane de euro, a precizat Primăria Capitalei.
