Inainte de a se lua in calcul imprumutul de la FMI-UE, datoria publica totala a urcat cu 10 miliarde lei in primele patru luni din 2009, pana la aproape 120 miliarde lei.
Ingrijorator este ca aproape jumatate din datoria publica este scadenta in 2009.
Dupa ce ani buni economia a inregistrat rate impresionante de crestere, in special datorita intrarilor masive de capital strain, care au alimentat traiul pe datorie al populatiei si firmelor peste potentialul acestora, de la inceputul crizei, statul se imprumuta disperat pe termen scurt pentru a suplini scaderea veniturilor bugetare. Astfel, serviciul datoriei guvernamentale pentru 2009 a crescut de aproape cinci ori de la inceputul crizei, ajungand la 57,3 miliarde lei (13,5 miliarde euro) la sfarsitul lunii aprilie, potrivit datelor Ministerului de Finante. De asemenea, pentru anul viitor, serviciul datoriei guvernamentale a ajuns la 40,6 miliarde lei (9,6 miliarde euro). si toate acestea, fara a se pune la socoteala acordul de imprumut de la FMI-UE.
La finalul lunii septembrie 2008, inaintea declansarii crizei, datoria guvernamentala scadenta in 2009 era de numai 13,2 miliarde lei. Practic, in cateva luni, datoria guvernamentala pe termen scurt a ajuns sa reprezinte aproape jumatate din datoria publica a Romaniei. Potrivit datelor Ministerului de Finante, la sfarsitul lunii aprilie, datoria publica totala a ajuns la 119,7 miliarde lei (28,3 miliarde euro), cu 10,5 miliarde lei mai mare decat la inceputul anului.
Din totalul datoriei publice, 111,14 miliarde lei era datorie guvernamentala, iar restul, de 8,53 miliarde lei, era datorie publica locala. De asemenea, cu toate ca moneda nationala s-a depreciat in raport cu euro in primele patru luni din acest an, datoria publica externa si-a diminuat ponderea in totalul datoriei, la 26,12%, fata de 27,68% in decembrie, deoarece statul a imprumutat masiv lei pe termen scurt de la bancile locale. Astfel, ponderea datoriei in lei a ajuns la 62% din totalul datoriei publice, mai exact, la 74,2 miliarde lei. Datoria publica in alte valute a ajuns la o pondere de 11,9%, echivalentul a 14,23 miliarde lei.
"Serviciul datoriei guvernamentale pe 2009 a crescut atat de mult pentru ca statul s-a imprumutat cu preponderenta pe termen scurt, de 3-6-12 luni, pentru a nu avea costuri mai mari pe termen lung. Probabil, de acum incolo, vor incerca sa prelungeasca scadentele. Sunt anuntate si emisiuni de obligatiuni in euro, care vor fi si ele pe termen lung", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania. Potrivit lui Dumitru, conform criteriilor de la Maastricht, Romania sta aproape cel mai bine din regiune in functie de ponderea datoriei publice in PIB. La sfarsitul lui 2008, ponderea datoriei publice a Romaniei era de 13,6% din PIB, pe cand cea a Ungariei era de 73% din PIB.
Dupa ce se va lua in calcul si imprumutul de la FMI-UE, de 20 miliarde euro, datoria publica totala va urca la 48,3 miliarde euro, ceea ce reprezinta 38,3% din PIB. Criteriile de la Maastricht recomanda o pondere maxima a datoriei publice de 60% din PIB. Totusi, din partea acestui acord de imprumut de la FMI-UE presiunea pe buget va fi destul de redusa, deoarece rambursarea incepe abia din 2014-2015, iar pana atunci statul va plati doar dobanzi.
