In perioade de criza economica, casele de amanet se inmultesc precum gandacii de bucatarie. Cand nu se platesc salariile, nu ai alta solutie decat sa te duci la casa de amanet. Dar ce este de facut cand nu mai ai ce amaneta? In Letonia, aflata pe marginea prapastiei, pare sa se fi gasit o solutie. Pe o strada din Riga a aparut o ciudata firma financiara, Kontora, care ii ofera oricarui cetatean major bani pe baza unui simplu "cuvant de onoare". Insa, inainte de a primi suma, care se poate ridica pana la echivalentul a 1.000 de euro, omul trebuie sa completeze un acord-tip mai special, noteaza publicatia letona "Vesti Segodnia", citata de Agerpres.
In acest acord se spune ca subsemnatul primeste imprumutul sub gajul "esentei sale nemateriale, mai exact a sufletului sau nemuritor". Cel care contracteaza imprumutul trebuie sa demonstreze ca respectivul gaj, adica sufletul, nu mai fusese amanetat sau vandut. Imprumutul este oferit cu o dobanda de 1% pe zi. "In cazul nerestituirii imprumutului sau dobanzii, la finalul a 90 de zile obiectul pus gaj trece in proprietatea totala si neconditionata al creditorului", se spune in acord. Desigur, lucrurile nu stau chiar atat de rau, in conditiile in care cel care contracteaza imprumutul isi poate rascumpara respectivul gaj la finalul celor 90 de zile, "conform conditiilor propuse de creditor".
Potrivit ziarului leton, la firma care face comert cu suflete sunt cozi imense. Businessul prospera, deoarece oamenii fac tot posibilul ca sa-si rascumpere sufletele.
Dar, se intreaba cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, ce poate face un stat intreg atunci cand, dupa cum este prognozat, PIB-ul sau va scadea in acest an cu cel putin 12%, cand deficitul bugetar depaseste 5%, ceea ce impiedica Letonia sa primeasca o noua transa de la Fondul Monetar International /FMI/ sau Comisia Europeana /CE/?
In prezent, oamenii de stat letoni stau cu mana intinsa la usa FMI, a CE si a unor state europene importante precum Germania, deoarece incercarile de a micsora radical salariile si retributiile sociale au starnit ample proteste in tara. Aceste proteste au dus, dupa cum se stie, la demisia in luna martie a intregului cabinet de ministri.
La inceputul anilor 1990, oficialii de atunci ai Letoniei nutreau vise marete pentru tara lor, considerate posibile in conditiile independentei si orientarii proeuropene a republicii baltice. Totusi, si atunci era clar ca Letoniei i se pregatise mai degraba rolul unei zone de tranzit in relatiile dintre Rusia si alte state din CSI si UE. La acea vreme insa Europa oferea cu larghete bani Letoniei, iar pa malurile Daugavei apareau ca ciupercile filiale de banci suedeze si germane. Astazi, din fosta maretie a latului /moneda nationala/ nu a ramas nici urma. Trecerea la moneda euro a fost amanata pentru un termen nedeterminat, iar oficiali de la Banca Nationala a Letoniei vobesc despre posibilitatea emiterii de bonuri – un surogat al banilor, care aproape ca nu mai exista in visteria tarii.
Premierul leton Valdis Dombrovkis considera ca refuzul batranei Europe de a sprijini astazi Letonia va determina o reactie in lant in tarile est-europene, membre ale UE, pentru a cuprinde apoi intregul continent. Astfel, UE a devenit ea insasi ostaticul politicii sale de extindere spre Est, fapt care nu-i lasa alta solutie decat sa acorde bani Letoniei.
Deocamdata nu se stie daca criza letona va deveni o lectie pentru inaltii functionari de la Bruxelles. Intre timp, la usa CE si FMI bat si alte state din fosta URSS, unele cu probleme la fel de mari, conchide Nezavisimaia Gazeta, transmite Agerpres.
