Fragmente din epava unui avion, inclusiv un scaun, au fost descoperite in largul coastei Senegalului, in zona in care a disparut luni avionul Airbus A330 al companiei Air France, a anuntat purtatorul de cuvant al aviatiei militare braziliene, Jorge Amaral.
Sansele gasirii vreunui supravietuitor dintre cei 228 de oameni aflati la bord "sunt infime", dupa cum a recunoscut presedintele francez Nicolas Sarkozy, ceea ce face ca aceasta sa fie cea mai grava catastrofa din istoria Air France, prabusirea unui Concorde in iulie 2000 soldandu-se cu 113 morti.
Singurele indicii de care dispuneau ieri expertii biroului de investigatii a accidentelor aviatice din Franta (BEA) care ancheteaza disparitia Zborului AF 447 Rio de Janeiro-Paris erau duzina de mesaje automate transmise de echipamentele avionului, semnaland defectiuni majore ale sistemelor, marturia comandantului echipajului unui alt avion comercial, al companiei braziliene TAM, care a survolat zona accidentului si care a declarat ca a vazut flacari la suprafata oceanului, la care s-au adaugat cateva fragmente ale epavei. Mult prea putine informatii pentru a se putea raspunde la intrebarile privind circumstantele catastrofei, arata Le Monde, enumerand cateva dintre problemele a caror solutie este asteptata de la experti.
Cum se explica tacerea echipajului si a aparatelor de inregistrare si transmitere a informatiilor de zbor?
Radarele, pilotii si aparatura de bord ar fi trebuit sa furnizeze informatii. Dar zona in care se afla avionul in momentul presupus al accidentului nu este acoperita de radare. Echipajul nu a transmis nici un mesaj radio de alarma, iar cele trei balize de semnalizare care ar trebui sa se declanseze automat in cazul unui soc nu au pornit, ceea ce inseamna ca accidentul s-a produs brusc, iar pilotii, incercand sa controleze aparatul, nu au mai avut timp sa transmita nici un avertisment. In cazul unei depresurizari explozive, lipsa oxigenului si temperatura exterioara de -70 de grade Celsius au un efect paralizant. Cat despre balize, acestea ar fi putut fi distruse in impactul puternic cu suprafata oceanului. Se spera ca reteaua de sateliti americani va indica traiectoria avionului si eventuale inregistrari ale unei explozii, daca a fost cazul.
Este de vina zona de convergenta intertropicala?
Ultimul semnal de la avionul Air France provine din zona in care a disparut, in 1936, hidroavionul "Crucea Sudului" al legendarului pilot francez Jean Mermoz, cunoscuta de secole de navigatori pentru conditiile meteorologice extrem de dificile. "Zona de convergenta intertropicala" se intinde de-a lungul Ecuatorului, aici intalnindu-se mase de aer din cele doua emisfere, in care curentii ascendenti pot atinge viteze de pana la 200 km pe ora. Furtunile violente, cu fulgere si grindina, sunt extrem de frecvente, iar norii pot urca pana la 18.000 de metri, fiind imposibil de survolat de catre avioane.
Avioanele sunt echipate cu radare meteo care le permit sa detecteze si sa ocoleasca zonele cu turbulente puternice. In plus, ele sunt construite astfel incat sa suporte fulgerele, fara sa fie avariate. In fiecare an, remarca Le Monde, zeci de avioane ale Air France sunt lovite de fulger, fara ca acesta sa le provoace vreo problema. Dar descarcarile electrice in serie, la care s-ar adauga curentii puternici de aer si alte fenomene meteorologice specifice zonei, ar putea sa suprasolicite aparatul de zbor si un echipaj experimentat. In noaptea de 31 mai spre 1 iunie, echipajele altor avioane care urmau aceeasi ruta cu Airbusul 330 disparut nu au semnalat dificultati. Dar "totul este posibil", a declarat pentru Le Monde un fost pilot comandant, explicand: "Cand esti prins intr-un cumulonimbus mare, trebuie sa lupti pentru a mentine controlul asupra avionului. Este ca si cum ai fi prins in vid, dar lovit in acelasi timp de vanturi nimicitoare. Este posibil ca avionul sa se rasuceasca si sa coboare in vrie".
» Pasagerii avionului proveneau din 32 de Tari
Ministerul francez al Transporturilor si compania Air France au facut ieri publica nationalitatea celor 228 de oameni – 216 pasageri si 12 membri ai echipajului – aflati la bordul avionului Airbus A 330 care a disparut luni. Diferentele care apareau intre bilanturile precedente au fost cauzate de faptul ca multi dintre pasageri aveau dubla cetatenie, a explicat directorul general al Air France, Pierre-Henri Gourgeon.
Potrivit datelor oficiale, au cazut victime catastrofei aviatice de luni 72 de francezi, 59 de brazilieni (dintre care unul era membru al echipajului, despre care s-a transmis initial ca ar fi fost exclusiv francez), 26 de germani, noua chinezi, noua italieni, sase elvetieni, cinci libanezi, cinci britanici, patru unguri, trei irlandezi, trei norvegieni, trei slovaci, doi spanioli, doi marocani, doi polonezi, doi americani, o romanca, un sud-african, un argentinian, un belgian, un gambian, un islandez, un filipinez, un rus, un turc, un canadian, un eston, un olandez, un suedez, un danez si un croat.
Memoria acestora va fi onorata astazi printr-un serviciu religios ecumenic la Catedrala Notre-Dame din Paris. si la Marea Moschee din Paris va avea loc o ceremonie pentru pasagerii si echipajul Zborului AF 447.
» Va permite Ancheta sa se InTeleaga cum s-a produs catastrofa?
Birourile de investigare a accidentelor aviatice fac adevarate miracole. Din franturi de conversatii din cabina pilotilor, din inregistrarile tehnice si pe baza indiciilor furnizate de fragmente uneori minuscule din epava, expertii reusesc, in cele mai multe cazuri, sa explice cum s-a produs un accident aviatic si care au fost cauzele care l-au provocat. Disparitia Zborului AF 447 este un caz dificil pentru birourile de investigatii din Franta si Brazilia, o provocare posibil insurmontabila fiind recuperarea din adancul oceanului a unor elemente esentiale pentru ancheta, cum ar fi cele doua cutii negre continand inregistrarea convorbirilor din cabina pilotilor, respectiv inregistrarea datelor tehnice.
Dar chiar si in cazul in care actuala ancheta nu va aduce raspunsurile cautate, solutionarea misterului disparitiei Zborului AF 447 ar putea veni in viitor, din pacate, in urma unei alte tragedii care s-ar produce in imprejurari similare, dar mai bine documentate. In acest sens, Le Monde da exemplul prabusirii in mare, in anii ‘80, a doua avioane Boeing 737, in sud-estul Asiei. Cauzele celor doua catastrofe au ramas neexplicate mult timp, pana cand un avion de acelasi tip a pierdut in zbor cativa metri din fuzelaj, din cauza coroziunii accelerate de mediul tropical marin.
