Criza economica nu tine cont de "blazon". Baronii Romaniei, care s-au facut remarcati in ultimii 20 de ani prin increngaturi politico-financiare la nivel inalt, isi vad acum afacerile banoase intrate la apa. Castigurile lor de milioane de euro, obtinute lejer in ultimele doua decenii, nu mai sunt atat de sigure in 2009. Romania libera va prezinta astazi cativa dintre bogatii Romaniei si afacerile lor lovite de criza.
Astfel, unul dintre cei mai bogati oameni din Oltenia, Dinel Staicu, presedintele Consiliului de Administratie al SIF Oltenia, recunoaste ca averea sa, evaluata la 120-130 milioane euro in 2008, s-a redus, practic, la jumatate. Alt magnat al Olteniei afectat de criza este omul de afaceri Constantin Popeci, cunoscut si pentru apropierea sa de mediul politic. Averea lui Popeci este estimata la 150-160 milioane de euro si provine din constructii, imobiliare, turism si auto, unele dintre aceste sectoare fiind serios afectate de criza.
Dupa ce averea multora dintre baronii Romaniei s-a ridicat cu precadere prin asocierea cu statul, acestia se vad in anul crizei "taiati" de la robinetul cu contracte grase. De exemplu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Gorj, Eugen Valceanu, a trecut la disponibilizarea angajatilor dupa ce a vazut ca aceste contracte cu statul nu mai vin atat de lesne ca in trecut.
si afacerile ieseanului Relu Fenechiu cu statul au de suferit din cauza crizei financiare. Comenzile statului catre firmele sale de constructii, generoase pana nu demult, au cam disparut. In atare conditii, Fenechiu incearca sa se reorienteze catre alte domenii. Dupa ce a preluat functia de presedintele al Comisiei IT din Camera Deputatilor, Relu Fenechiu a trecut la dezvoltarea afacerilor lantului de firme din sectorul IT pe care-l detine la Iasi.
Unul dintre cei mai bogati oameni din Oltenia este, cu siguranta, omul de afaceri Dinel Staicu, presedintele Consiliului de Administratie al SIF Oltenia. In 2008, ultimele topuri evaluau averea lui Staicu la 120-130 de milioane de euro, constand in mare parte in imobiliare si plasamente pe piata de capital. Staicu detine 261.000 de actiuni la SIF Oltenia, cu o valoare actualizata de piata de sub 50.000 de euro si figureaza ca asociat sau administrator la o singura societate comerciala – Fotbal Club Electro SA (0,4%) si ca persoana fizica autorizata (PFA). Dinel Staicu controleaza insa mai multe asociatii si fundatii care detin importante active imobiliare sau plasamente pe piata de capital. El spune ca din cauza crizei averea i-a fost redusa la jumatate. "In perioada de criza, toata averea mea s-a redus practic la jumatate. Jumatate din bani sunt investiti in imobiliare si jumatate in piata de capital, pentru ca am considerat mereu ca nu este bine sa tii toate ouale intr-un cos", a declarat Staicu.
Alt magnat al Olteniei afectat de criza este omul de afaceri Constantin Popeci, cunoscut si pentru apropierea sa de mediul politic. Averea lui Popeci este estimata la 150-160 de milioane de euro si provine din constructii, imobiliare, turism si auto. Unele dintre domeniile in care activeaza omul de afaceri au fost insa serios afectate de criza. Sectorul imobiliar, in care Popeci dorea sa investeasca masiv, este acum in plin regres. Omul de afaceri avea anul trecut un proiect de 400 de milioane de euro constand intr-un mall si doua hoteluri, precum si construirea unui cartier de lux. Alt nume sonor in Oltenia este Radu Berceanu, cu o avere estimata la 20 de milioane de euro. Ministrul Transporturilor detine firma AVI SRL – care produce piscine si produse industriale din fibra de sticla, dar controleaza din umbra si complexul hotelier Jiul. "In sectorul piscinelor ma astept sa fie o scadere de 20-30%. In ce priveste sectorul industrial, avem contracte incheiate pe o perioada mai mare, asa ca nu vom fi prea afectati", a spus Berceanu.
Contractele taiate de stat zdruncina serios veniturile
Dupa ce averea multora dintre baronii Romaniei s-a ridicat cu precadere prin asocierea cu statul, acestia se vad in anul crizei "taiati" de la robinetul cu contracte grase. Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Gorj, Eugen Valceanu, care este si presedintele Asociatiei Patronale UGIR 1903, a trecut la disponibilizarea angajatilor dupa ce a vazut ca aceste contracte cu statul nu mai vin atat de generos ca in trecut. Fostul subprefect de Gorj avea dezvoltate activitati de servicii legate de domeniile energetic si minerit. Firmele sale din Rovinari cu contract in aceste sectoare numarau la inceputul lui 2009 aproximativ 500 de angajati. In doar cateva luni, Valceanu a dat afara mai mult de jumatate din salariati. In calitate de presedinte al Asociatiei Patronale UGIR 1903, Valceanu reclama o lipsa de perspectiva pentru unitatile cu contracte in minerit.
"Este foarte adevarat ca activitatea mea a fost afectata de criza economica. Dar la aceasta se mai adauga si masurile luate de actualul Guvern. Sunt revoltat de propunerea meschina a Guvernului ca sprijina oamenii de afaceri, dar in realitate nu stie ce sa le mai puna dupa cap. De exemplu, noua masura de anulare a compensarii a 50% din dobanda pe care o platesc societatile comerciale la credite pentru investitii pe mine ma afecteaza cu 1,5 miliarde de lei vechi anual. Asta in conditiile in care eu a trebuit sa trimit 200 de angajati in somaj", a spus Valceanu. In 2008, valoarea totala a contractelor obtinute de firmele acestuia prin licitatie de la complexurile energetice Turceni si Rovinari, precum si de la SNLO a fost de 100 miliarde de lei vechi, iar anul acesta abia daca a reusit sa contracteze lucrari in valoare de 6 miliarde de lei vechi.
Si Constantin Contac, cel care a fost ani la rand cel mai puternic om politic si de afaceri din Botosani, are de suferit de pe urma crizei financiare, in conditiile in care contractele cu statul nu mai curg ca in anii trecuti. Contac este actionar majoritar la firmele de constructii Transporturi Auto SA, 99CCC SRL, SC CON 2000 SA, SC 07 CCC SRL, precum si CON 2000 SA, acolo unde detine actiuni atat ca persoana fizica, cat si prin intermediul unor firme. In anul 2007 firma Transporturi Auto SA a avut cel mai mare profit net din judetul Botosani, respectiv 5,4 milioane de lei. Majoritatea afacerilor lui Contac s-au derulat cu statul. "Inca nu stiu cu exactitate care este situatia firmelor mele pentru ca nu am apucat sa ma ocup de ele. Probabil peste o saptamana sau doua ma voi dedica din nou afacerilor. stiu ca acum nu sunt bani la buget si, ca urmare, nu se construieste mai nimic pe nicaieri. Au spus ca in martie se vor aproba bugetele, acum suntem in mai si nu sunt inca bani.
Am auzit pe la Consiliul Judetean ca abia in trimestrele trei si patru vor fi facute investitii, dar nu se stie mare lucru", a declarat Constantin Contac. Si afacerile lui Relu Fenechiu cu statul au de suferit din cauza crizei financiare. Comenzile statului catre firmele sale de constructii, generoase pana nu demult, au cam disparut. De la inceputul anului, in cartierele rezidentiale ale baronului liberal de Iasi nu s-a mai vandut nimic. Preturile constructiilor deja ridicate, in cartierul "I.C. Bratianu" al lui Fenechiu contractate la cheie, porneau de la 238.000 euro inclusiv TVA, tarif ce cuprindea atat costul locuintei, al proiectului, cat si terenul aferent.
In 2007 si 2008 din contracte cu institutii de stat, Fene Grup SRL Iasi, firma lui Relu Fenechiu, a castigat nu mai putin de 65 miliarde de lei vechi. In atari conditii, Fenechiu incearca sa se reorienteze catre alte domenii. Dupa ce a preluat functia de presedintele al comisiei IT din Camera Deputatilor, Relu Fenechiu a trecut la dezvoltarea afacerilor lantului de firme Turbo Zone pe care-l detine la Iasi.
"Cred ca iesirea din criza va fi facuta tot de industria IT si de aceea acolo imi indrept atentia", a precizat Fenechiu intr-o emisiune televizata.
Proiectele rezidentiale, trase pe linie moarta
Nici investitiile omului de afaceri clujean Arpad Paszkany nu se simt prea bine. Daca in prima parte a anului acestea nu pareau sa fie afectate de situatia economica dificila, in ultima vreme apar tot mai multe semne care arata ca patronul CFR incepe sa fie serios lovit de criza. Unul dintre cele mai importante proiecte rezidentiale ale lui Paszkany, River Front, estimat la 100 de milioane de euro, a fost tras pe linie moarta, atat din cauza unor probleme ridicate de catre comisia de urbanism, dar si din cauza lipsei finantarilor. De altfel, criza de lichiditati a atins si proiectul constructiei Cartierului Tineretului, proiect dezvoltat de Trigranit, o companie maghiara de dezvoltare, considerata anul trecut cea mai dinamica din Europa.
In urma cu cateva saptamani, oficialii Companiei Cartierului Tineretului, cea care a semnat un parteneriat cu Primaria Cluj-Napoca pentru construirea unui nou cartier in fosta zona industriala a Clujului, au trimis administratiei locale o scrisoare prin care au anuntat modificarea termenelor intermediare din cadrul proiectului, motivand "situatia economica actuala si lipsa de finantare". In ultimele luni, avocatii proprietarului CFR Cluj s-au plimbat prin instante pentru a revoca cererea de intrare in insolventa a echipei de fotbal, solicitata de catre compania Transilvania Constructii, pentru neachitarea lucrarilor de edificare a tribunei stadionului din Gruia. Pe de alta parte, Arpad Paszkany a achizitionat unul dintre cele mai vechi hoteluri de lux din Cluj, Rimini Plaza, pentru 6 milioane de euro, se razboieste cu administratia financiara clujeana pentru a-si recupera taxa auto platita la achizitia unui Ferarri.
Miliardarii din industria navala nu dorm linistiti
Nici afacerile miliardarilor din industria navala si shipping nu mai sunt ce au fost. santierul Naval Constanta (SNC), controlat de omul de afaceri Gheorghe Bosanceanu, care mai detine companii de shipping, clubul de fotbal Farul Constanta si are o avere estimata la peste 80 milioane de euro, a incheiat destul de slab anul trecut, iar in prezent unitatea resimte, ca de altfel toate societatile din domeniu, efectele crizei financiare. La ultima reuniune a Asociatiei Nationale a Constructorilor de Nave, desfasurata la inceputul lunii aprilie la malul marii, reprezentantii SNC, cel mai mare santier din Romania, au ridicat problema reducerii comenzilor. "Este o criza generala cu efecte in transporturi si industria navala. Ne preocupa pe toti. Incercam sa vedem impactul", a precizat Radu Rusen, presedintele ANCONAV si director al SNC.
Constructorii navali prognozeaza o scadere semnificativa a tonajului constructiilor noi si a cifrei de afaceri a santierelor navale incepand cu 2010. De altfel, toate santierele de la malul Marii Negre au avansat prognoze negative pentru urmatoarea perioada. Coreenii de la Daewoo Mangalia Heavy Industries caracterizeaza 2009 ca fiind un an al stagnarii profiturilor, iar 2X1 Cape Midia Shipyard a inregistrat la sfarsitul anului trecut o reducere cu aproape jumatate de milion de euro a profitului fata de 2007.
Afacerile din Delta se clatina
Criza economica i-a lovit puternic si pe baronii din Delta Dunarii. Afacerile lui Alexandru Bittner din Delta sunt printre cele mai afectate. Bittner, cunoscut ca un apropiat al lui Adrian Nastase, a cumparat in timpul guvernarii fostului lider al PSD infrastructura piscicola din zonele Jurilovca si Murighiol, cele mai bogate in resurse piscicole. Firmele sale au detinut, pana de curand, toate dotarile piscicole in complexul lagunar Razelm-Sinoe si au investit cateva milioane de euro in doua fabrici de conserve din peste, una la Jurilovca si alta la Murighiol. Fabrica de la Murghiol nu a mai fost pusa insa in functiune dupa ce afacerile lui Bittner din Delta au inceput sa fie afectate de criza. O dovada ca afacerile acestuia nu mai merg este si faptul ca, in ultimele luni, Fiscul a vandut mai multe active ce apartineau firmei Piscicola Murighiol detinuta de omul de afaceri.
Finantele Publice au vandut prin licitatie publica unele diguri din zonele Murighiol si Dunavat care fusesera luate cu japca de societatea respectiva, dar si sedii de ferme piscicole ce au fost transformate deja de alti oameni de afaceri in pensiuni turistice.
La fel de afectate de criza sunt si afacerile pescaresti ale baronului PSD Dan Verbina. Verbina a inchis cherhanale de la Caraorman si Ceamurlia. Firma Wela a familiei Verbina mai colecteaza peste proaspat de la pescari doar la cherhanaua de la Crisan, dar nici aceasta nu mai are deverul pe care-l avea in urma cu un an. Verbina spune ca vina pentru declinul afacerilor sale ar apartine pescarilor care au primit dreptul de a pescui si a vinde pestele dupa bunul lor plac, fara sa mai existe obligatia de a-l preda doar la cherhanalele la care erau arondati, cum se intampla atunci cand pescariile Deltei erau concesionate doar baronilor locali. Pentru a nu intra in faliment, firma Wela SRL ce apartine familiei Verbina s-a reprofilat pe turism.
Baronii cuprului, afectati si ei de criza
Printre oamenii de afaceri loviti cel mai puternic de criza finanicara mondiala se afla si baronii cuprului din Romania. Horia Simu si Horia Pitulea au ajuns sa controleze intreaga piata de cupru din tara, ei avand la un moment dat intentii de extindere a afacerilor si in Serbia. Scaderea pretului tonei de cupru pe piata mondiala de la peste 8.000 de dolari la aproximativ 3.000 de dolari a afectat dramatic cifra de afaceri a grupului condus de Simu si Pitulea. Cei doi controleaza un holding format din cele doua fabrici romanesti de cupru – Cuprom Baia Mare si Elcond Zalau – si doua institute de proiectare si cercetare – Cepronef si Ipronef. La acestea se adauga contractele de exploatare a zacamintelor de cupru din exploatarile miniere de la Abrud – Alba si Moldova Noua – Caras-Severin, precum si alte firme implicate in diferite domenii de activitate economica.
Afacerile acestora nu au fost insa niciodata "la vedere". In aproape toate firmele pe care le controleaza, actionarii majoritari sunt societati inregistrate in paradisuri fiscale. De exemplu, la Energo Mineral SA Bucuresti, firma prin care au incheiat contractele de asociere cu exploatarile miniere din Alba si Caras-Severin, actionarul majoritar este un offshore din Insulele Virgine. Prabusirea cuprului la marile burse straine a facut ca si cifrele de afaceri ale holdingului sa scada vertiginos de la sutele de milioane de euro din ultimii ani. Scaderea productiei a dus si la probleme sociale, in conditiile in care sute de angajati au fost concediati in ultimele luni. Energo Mineral SA a concediat aproape 400 de mineri care lucrau la exploatarea miniera de cupru de la Abrud. Disponibilizari au avut loc si la alte societati ale holdingului. De la Cuprom Baia Mare au plecat 200 de muncitori.
Sute de disponibilizari facute de fratii Micula
In Bihor, fratii Micula se plang ca criza le afecteaza toate societatile comerciale pe care le detin. Viorel Micula spune ca "aceasta criza afecteaza de fapt toate societatile comerciale pentru ca nu mai sunt bani pe piata. Sunt repercusiuni de la o societate comerciala la alta. In plus, societatile din Romania imprumuta bani cu dobanzi exagerat de mari comparativ cu alte tari". Proprietarii grupului de firme European Food&Drinks si Transilvania General Import Export au facut pana acum sute de disponibilizari. Despre concedieri, fratii Micula spun ca isi adapteaza politica de personal in functie de situatie. Acestia au operat disponibilizari inclusiv la trusturile de presa din Bihor pe care le patroneaza.
» Patronul Simota nu-si mai plateste jucatorii
Jucatorii echipei Jiul Petrosani, patronata de Alin Simota, au fost recent la un pas de greva din cauza ca nu si-au primit banii. Echipa a refuzat sa intre in cantonament chiar inaintea meciului cu Ariesul Turda. Ca sa rezolve situatia, finantatorul Alin Simota a fost nevoit sa le promita jucatorilor ca le va achita restantele financiare in cel mai scurt timp. Alin Simota, care este si consilier judetean din partea PNL, este unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Romania, cu o multitudine de afaceri in mai multe domenii de activitate. Simota detine diverse parti sociale in firme infiintate impreuna cu fostul director general al Electrica, Lucian Boghiu, care este si nasul lui de cununie, dar si cu fostul prefect PSD de Gorj, Toni Grebla. De asemenea, el a dezvoltat afaceri in industria miniera, cat si pe piata de energie.
Jumatate din bani sunt investiti in imobiliare si jumatate in piata de capital, pentru ca am considerat mereu ca nu este bine sa tii toate ouale intr-un cos." Dinel Staicu
