La 88 de ani, Regele Mihai a fost nevoit sa faca probabil ultimul compromis, acceptand candidatura ginerelui sau la alegerile prezidentiale. Convins de imprejurari sau pur si simplu de dragul fiicei sale mai mari, Regele Mihai a vorbit, cu oarecare stinghereala, despre implicarea lui Radu Duda in politica, marturisind ca "nu este un lucru obisnuit pentru un membru al Casei Regale" sa-si asume responsabilitati intr-o republica. Parca scuzandu-se pentru situatia in care se afla, Regele a explicat ca viata l-a pus adesea "in fata unor situatii neobisnuite", pe care a fost nevoit sa le depaseasca. De data aceasta nu era vorba insa nici de puterea maresalului Antonescu, nici de pistolul din buzunarul premierului Petru Groza, care il obliga in 1947 sa abdice, nici de fortele de ordine care il alungau a doua oara din tara in 1990, la ordinul lui Ion Iliescu.
Regele Mihai a obosit probabil sa se tot opuna celor din jurul sau, care cauta scurtaturi spre putere si metode prin care sa-si satisfaca orgoliul, de aceea a tot cedat in ultimii ani in fata lor. Principesa Margareta a devenit urmasa la tronul simbolic al Romaniei, potrivit hotararii Regelui Mihai, care o data cu aceasta decizie a facut abstractie de Constitutia din 1923, unde era prevazuta succesiunea dupa legea salica. Monarhia autohtona isi incalca astfel pentru prima data propriile legi, desi in familia regala exista mostenitori pe linie masculina: fiul Elenei, a doua fiica a Regelui Mihai.
Revenind in tara, Regele a inceput sa ia forma si obiceiurile locului, renuntand rand pe rand la tot ceea ce fusese pana atunci. Regalitatea a devenit floare la butoniera potentatilor zilei. Cand Ion Iliescu a decis sa-si termine ultimul mandat prezidential in plina glorie si sa intre in istorie impacat cu toata lumea si cu o aura de intelepciune, Regele Mihai l-a inteles si a uitat toata umilinta indurata din cauza lui. Din generozitate sau la sfatul ginerelui, Regele s-a impacat cu cel care l-a hartuit.
Acul busolei regale pare sa se fi dereglat o data cu intrarea lui Radu Duda in Casa de Hohenzollern. Ion Iliescu l-a decorat si i-a oferit prilejul sa faca lobby pentru aderarea Romaniei la NATO, iar Adrian Nastase l-a angajat in acelasi scop pe Radu Duda la guvern. Regele Mihai a acceptat apoi in mod inexplicabil sa-i inmaneze lui Adrian Nastase, pe vremea cand era premier, o diploma acordata de o revista frivola. Totul pentru o reconciliere fortata care sa duca in final la restituirea proprietatilor regale luate cu japca de regimul comunist.
Intrarea lui Radu Duda in cursa prezidentiala este ultima dintre umilintele la care a fost supus Regele Mihai in cursul vietii sale dramatice. De data aceasta, gestul Principelui Radu transforma definitiv monarhia autohtona intr-o fictiune. Dar aceasta aventura a ginerelui regal nu pare a fi doar un accident, fiindca Radu Duda si-a construit cu multa rabdare si sarguinta rolul. La ideea lui sau poate impins de la spate de prietenii sai din sistem, care i-au incurajat cariera militara si functiile guvernamentale, Radu Duda s-a transformat din actor in personaj de stat.
Din 1996, de cand s-a casatorit cu fiica Regelui, Radu Duda ia lectii dupa scenarii de-a gata si se pregateste pentru marele rol al vietii sale. Intre timp a sapat la baza Casei Regale, a transformat-o in décor de opereta, profitand insa deplin de snobismul republicanilor care l-au cultivat si incurajat sa apara pe terenul de lupta al prezidentiabilelor.
Regele Mihai, ultimul supravietuitor dintre sefii de stat din perioada celui de al doilea razboi mondial, nici nu a cerut, dar nici nu a primit un loc simbolic la masa puterii autohtone. A ramas modest si singur, departe de mizeriile imediate, dar s-a lasat folosit de oportunistii pe care i-a primit in casa. Regele Mihai ramane un monarh pe care istoria l-a nedreptatit.
