Cutremurul din 1940 a lovit Romania la cateva zile dupa un seism de intensitate mica. In toamna acelui an, in sudul Moldovei au fost resimtite mai multe cutremure minore la Panciu si Focsani, care au avut, local, 3 grade pe scara Mercalli. Insa a venit si noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, cand, la ora 3, 39 de minute si 36 de secunde, pamantul a inceput din nou sa se zguduie. Mai multi supravietuitori au declarat ca i-a trezit brusc din somn o scuturatura verticala care le arunca in sus obiectele din interiorul locuintelor. Era vorba de cel mai puternic cutremur inregistrat in Romania, cu intensitatea de 9 grade pe scara Mercalli.
In aceste zile, romanii par sa fi uitat mai mult ca niciodata de agenda actualitatii politice, economice si sociale. Cutremurul de sambata dupa-amiaza a provocat reactii maxime de panica si talk-show-uri care au readus in prim-plan subiectul consolidarii miilor de cladiri incadrate ca avand diferite riscuri seismice, majoritatea in Bucuresti (capitala europeana cu cel mai mare risc seismic). Totodata, a fost o ocazie de a constata ineficienta infrastructurilor, fie ca este vorba de telefonia mobila si fixa, fie ca este vorba de bila negra primita de autoritatile abilitate sa intervina in cazuri speciale, chiar si acum, la un seism tipic vrancean de 5,3 pe scara Richter.
Dincolo de speculatiile care se fac pe tema marelui cutremur, de peste 7 grade, care va zgudui Romania in acest an sau in urmatorii ani – dupa cum sustin diverse surse oficiale – se constata o lipsa constanta si inexplicabila a unor companii de informare a populatiei privind modul in care trebuie sa actionam in caz de producere a unui seism major pentru a ne salva viata si pentru a sustine eforturile de salvare a unor eventuale victime, dar si pentru a evita starile de panica declansate de temerile privind posibile consecinte apocaliptice.
O alta lacuna de comunicare o reprezinta contradictiile in explicatiile oferite populatiei de specialisti. Imediat dupa cutremurul de sambata, Gheorghe Marmureanu, directorul Institutul de Fizica Pamantului, dadea asigurari ferme ca acest tip de seism, produs la 100 de kilometri adancime nu are replici. Afirmatie contrazisa chiar de domnia sa luni dimineata, cand a spus ca este posibil ca in cursul serii de luni sa se produca o replica de magnitutine mica, de 2-3 grade Richter. O alta dovada stiintifica ce contrazice aceasta afirmatie vine de la Centrul de Seismologie Euro-Mediteranean, care prezinta in timp real o ampla baza de date cu toate cutremurele produse pe mapamond. Astfel, conform acestei surse, duminica noaptea (ora 23:19, ora Romaniei), tot in zona Vrancea, s-a inregistrat un seism de 3,6 grade, produs la o adancime de 89 de kilometri.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite, dat publicitatii la inceputul acestei luni, avertizeaza ca viata a peste un milion de romani este in pericol din cauza cladirilor invechite si prost construite, care se pot darama la un seism major.
Primul mare cutremur din Romania contemporana s-a produs pe 10 noiembrie 1940. Seismul a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter si s-a produs la ora 3:39, avand epicentrul in zona Vrancea la o adancime de circa 133 km. Numarul victimelor a fost estimat la 1000 de morti si 4000 de raniti, majoritatea in Moldova.
Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22 in data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra Romaniei. A avut o intensitate de 7,2 grade pe Scara Richter si a facut in timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti unde peste 33 de cladiri si blocuri mari s-au prabusit. Orasul Zimnicea a fost distrus in totalitate de acest seism produs la o adancime de circa 100 km, iar unda de soc s-a simtit aproape in toti Balcanii.
Cele mai devastatoare cutremure din lume se produc la jonctiunea a doua placi tectonice convergente, in momentul in care una dintre acestea aluneca sub cealalta, prin procesul de subductie. O echipa de cercetatori, condusa de Teh-Ru Alex Song, de la Institutul Carnegie din Statele Unite (Departamentul pentru Magnetism Terestru) a descoperit in premiera ca invelisul de la varful acestor placi coincide cu zonele in care se produc seisme de intensitate mica sau unde au loc activitati telurice non-vulcanice, care sunt concentrate in zone cu temperaturi de peste 450 de grade Celsius.
Seismologii inregistreaza anual in jur de cinci sute de mii de cutremure,adica un cutremur pe minut. Majoritatea acestor vibratii raman neobservate, fiind detectate doar de specialisti. Socurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre compartimentele scoartei terestre, in aceasta situatie fiind eliberata o cantitate mare de energie, care se masoara in ergi si este utilizata pentru calcularea magnitudinii cutremurului.
Prin cartografierea si observarea periodica a activitatii seismice se pot identifica zonele seismice si frecventa cutremurelor, dar in present nu exista nicio metoda stiintifica de predictie a momentului producerii unui seism. Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare a cutremurelor. O alta metoda de observare a miscarii pamantului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre.
Clasificarea seismelor in functie de magnitudine:
I – Instrumental (cutremurul nu este simtit, pasarile si animalele sunt nelinistite. Inregistrat doar de seismografe) – intre 1 si 2 grade
II – Slab sesizabil (seismul este simtit numai de catre putine persoane care se gasesc in repaus, in special la etajele superioare) – intre 2 si 3 grade
III – Perceptibil (seism simtit de catre unele persoane din interiorul cladirilor) – intre 3 si 4 grade
IV – Moderat (cutremurul este simtit de catre mai multe persoane din interiorul cladirilor si de unele aflate in exterior) – 4 grade
V – Serios (seismul este simtit de catre aproape de toata lumea, multi sunt sculati din somn) – intre 4 si 5 grade
VI – Puternic (cutremurul este simtit de catre toata lumea, multi se sperie si fug din locuinte, unele mobile grele se deplaseaza) – intre 5 si 6 grade
VII – Foarte puternic (cei mai multi oameni parasesc locuintele, fiind simtit si de persoanele aflate la volan. Stricaciuni considerabile in cladiri prost construite) – 6 grade
VIII – Distructiv (casele se deplaseaza pe fundatiile lor, peretii usori sunt aruncati in afara, unii pereti de caramida se prabusesc) – intre 6 si 7 grade
IX – Ruinator (seismul creeaza panica generala, stricaciuni considerabile si in structuri special construite, dar si crapaturi mari in teren) – 7 grade
X – Dezastruos (sunt distruse cele mai multe structuri din caramida si se produc mari alunecari de teren) – intre 7 si 8 grade
XI – Foarte dezastruos (putine cladiri din caramida raman in picioare. Sunt distruse poduri. Sinele de cale ferata sunt indoite puternic) – 8 grade
XII – Catastrofic (distrugerea este aproape totala. Obiectele sunt azvarlite in sus. Au loc modificari ale reliefului) – mai mare de 8 grade
Ce trebuie sa facem in caz de cutremur
In primul rand nu trebuie sa intrati in panica. Incercati sa stingeti gazele, apa si din lumini, daca sunt aprinse. Nu dureaza decat cateva secunde si ar reduce foarte mult riscurile de accidentare de dupa cutremur.
Adapostiti-va sub o grinda si asteptati. Atentie, nu orice toc de usa este sigur! Exista modele cu geam deasupra usii, acestea putandu-se sparge. De asemenea, va puteti ghemui langa o piesa de mobilier solid, nu una inalta care s-ar putea rasturna. Nu iesiti pe scara blocului pentru ca e una dintre cele mai nesigure structuri ale cladirii. Doar cei de la parter si-ar putea asuma acest risc.
Daca sunteti surprinsi afara, stati departe de cladirile inalte si cu suprafete mari de sticla. Daca sunteti la scoala, adapostirea sub banca ar fi cea mai la indemana, insa nu cu fata catre fereastra. Soferii aflati in mers trebuie sa traga linistiti pe dreapta, eventual langa un vehicul mai mare care ar putea prelua din socul caderii unor obiecte. E bine sa evitati pe cat se poate tunelurile si podurile. In ultimul caz, daca sunteti la mare distanta de iesire, zona unui picior de pod este cea mai sigura de stationat.
E de preferat sa pregatiti inainte un mic pachet de urgenta cu apa plata imbuteliata, pe care s-o schimbati la cateva luni, alcool medicinal, tifon, o lanterna si unul sau mai multe pachete de biscuiti. Toti membrii familiei ar trebui sa stie ce sa faca si in ce loc sa se adaposteasca in caz de cutremur.
Dupa cum scrie publicatia "Banii Nostri", dupa incetarea seismului, nu va grabiti sa dati telefoane decat daca aveti o urgenta la 112 sau daca aveti cunostinte singure aflate in dificultate. In rest, pentru a povesti prietenilor noua experienta putem astepta macar o jumatate sau o ora, pentru a nu incarca liniile telefonice.
