Mare parte din banii destinati marilor orase se duc in 2009 pe proiecte care servesc mai degraba clientela decat interesul cetateanului. Cu bugete mai mari decat in 2008, administratiile multor municipii par ca au uitat de criza si arunca banii pe stadioane de milioane de euro, pe pomeni electorale, salubritate sau pe fotbal. Cheltuielile cu personalul raman si ele la fel de mari ca anul trecut, daca nu cumva chiar mai mari.
Potrivit bugetului provizoriu al municipiului Constanta, votat de consilierii locali in decembrie 2008, cei mai multi bani vor fi cheltuiti anul acesta pe salubritate. Marcela Frigioiu, director la Directia Financiara a Primariei Constanta, spune ca pentru acest sector vor fi cheltuite 67.500 milioane lei. Pe locul al doilea se situeaza cheltuielile cu drumurile (asfaltare, marcaje, reabilitarea trotuarelor), cu 56.142 milioane lei. La mica distanta se afla subventia pentru energie termica, pentru care se aloca din buget 52.800 milioane lei. Cheltuieli de peste 10 milioane lei se vor face pentru pachetele cu alimente acordate lunar batranilor (22 milioane lei), pentru ratele la autobuzele achizitionate de Regia de Transport in Comun (17.308 milioane lei) si pentru locuintele ieftine construite de municipalitate pentru tineri (14.886 milioane lei).
Municipalitatea va mai subventiona, in acest an, concursul Class One Powerboat Championship, Aero Grand Prix, dar si alte evenimente care vor avea loc in Mamaia, in sezonul estival. Primarul Radu Mazare a declarat ca, dupa toate aceste cheltuieli, in vistieria municipalitatii raman circa 1,5 milioane de euro. Bugetul total al Constantei este de 675 milioane lei.
Cheltuielile cu personalul, mai mari decat cele destinate municipiului Iasi
In 2009, bugetul Iasiului este mai bogat fata de anul precedent. Astfel, la capitolul venituri atrase, anul acesta urmeaza sa intre in vistieria Primariei Iasi 980 milioane de lei, fata de 900 mili-oane in 2008. Veniturile Iasiului din acest an provin din taxele si impozitele locale (626 milioane de lei), din credite externe (113 milioane de lei) si din veniturile extrabugetare, respectiv fond de rulment si taxe speciale (45,5 milioane de lei). Executivul Iasiului considera ca va atrage in acest an venituri nerambursabile de 88,7 milioane de lei si venituri din institutiile subordonate care executa lucrari la terti, in valoare de 106 milioane de lei. In ce priveste cheltuielile, 38% din bani vor merge pe cheltuielile de personal, adica 236 milioane lei, 24,5% din bani se vor duce pe cheltuielile pentru functionarea orasului, adica 155 milioane de lei, cheltuielile de capital reprezinta 20%, adica 123 milioane de lei.
7,9%, adica 50 milioane de lei se vor aloca pentru a plati dobanzile si rambursarile la creditele existente, 5,5% din buget vor merge catre subventiile pentru populatie, reprezentand 34,4 milioane de lei, iar alti 4,5% din buget vor ramane in rezerva primariei. "Cheltuielile cu primele si celelalte sporuri legale care sunt prevazute de contractul de munca sunt cuprinse in cele 236 milioane de lei, respectiv cheltuielile de personal, in aceasta suma fiind incluse si salariile profesorilor din cadrul scolilor de pe raza municipiului Iasi. Nu exista un capitol distinct pentru prime si sporuri", a declarat purtatorul de cuvant al Primariei Iasi, Andrei Trofor. 286 milioane de lei sunt alocate investitiilor deja incepute, dar si celor ce vor fi puse in practica in 2009.
Administratia tulceana subventioneaza fotbalul
Potrivit bugetului aprobat de consilierii locali, Primaria municipiului Tulcea ar urma sa efectueze, anul acesta, cheltuieli din surse bugetare in valoare de 115,2 milioane de lei. Aproape jumatate din aceasta suma a fost alocata pentru cheltuielile din invatamant. Topul cheltuielilor ierarhizate de consilierii tulceni arata astfel: invatamant – 50,7 milioane lei; transporturi – 10 milioane lei; subventii termoficare – 6,9 milioane lei; cultura – 4,5 milioane lei; fotbal – 1,6 milioane lei. Investitiile de infrastructura din municipiul Tulcea sunt efectuate cu fonduri atrase de la Uniunea Europeana (89 milioane de euro pentru modernizarea retelelor de apa potabila si de canalizare si a infrastructurii urbane in zona industriala din estul municipiului) si din Fondul National de Mediu pentru ecologizarea Lacului Ciuperca (10 milioane lei).
Cresc cheltuielile cu personalul si la Craiova
Asociatia Pro Democratia reproseaza Primariei Craiova ca in plina criza dubleaza cheltuielile cu parcurile, gradinile si activitatile recreative. Pentru 2009, Craiova se bazeaza pe un buget local de 519,2 milioane de lei. Cele mai mari surse de finantare provin din sumele defalcate din TVA – 185,2 milioane lei (35,6%), urmate de cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit – 178,5 milioane lei (34,4%), in timp ce veniturile proprii sunt de 125 de milioane de lei (24,07%), ele fiind completate de subventii pentru alte niveluri ale administratiei publice – 30,4 milioane de lei (5,87%). Aproape jumatate din bugetul local (201,2 milioane de lei) are ca destinatie invatamantul preuniversitar, din care cea mai mare parte pentru plata salariilor profesorilor.
Printre capitolele cel mai bine finantate sunt cultura – 59,9 milioane, transporturile – 56 milioane de lei, autoritatile publice – 54 milioane de lei, dupa care urmeaza locuintele, serviciile si dezvoltarea publica – 39,7 milioane de lei si asistenta sociala – 29,5 milioane de lei. De remarcat, cheltuielile de personal – care au crescut cu 15,8 milioane de lei, dar si la capitolul tranzactii privind datoria publica si imprumuturi, unde cheltuielile aproape s-au dublat, fiind mai mari cu 9 milioane de lei. Cheltuielile suplimentare se refera la inceperea rambursarii creditului de la BRD (20 milioane de euro), cu care primaria a reamenajat centrul orasului si a reabilitat unele strazi. De asemenea, au crescut cheltuielile la capitolul "cultura, recreere si religie" – cu 22,9 milioane de lei. Au scazut drastic cheltuielile pentru combustibili si energie – cu 18,2 milioane de lei (dar este vorba de subventii doar pentru trei trimestre) si transporturi – cu 11,34 milioane de lei.
Caracterizat de primarul Antonie Solomon drept un "buget de criza", bugetul este numit de unele voci mai degraba "dezechilibrat". "Ati spus ca este buget de criza, dar, din cate am observat noi, nu este deloc asa. Este doar un buget dezechilibrat. In primul rand, ati crescut cheltuielile de personal la autoritatea locala, ati dublat cheltuielile cu parcurile si gradinile. Tot asa, a fost dublat si bugetul activitatilor recreative. In partea cealalta, ati lasat sa sufere sanatatea, unde ati dat cei mai putini bani", a afirmat Radut Seliste, reprezentantul Pro Democratia. Raspunsul primarului Solomon nu a intarziat sa apara: "Nu ne faceti mari servicii. Este un buget bun, asa cum este, eu si consilierii trebuie sa fim foarte intelepti ca sa dramuim saracia. Nu trebuie sa veniti sa ne spuneti cum sa impartim banii. Cred ca v-am bagat prea mult in seama. Asa ca va rog eu, lasati-ne in pace!". Bugetul de investitii al primariei pentru 2009 este de circa 90 milioane de lei, mai reproseaza Pro Democratia.
Oradea: Veniturile inregistreaza o crestere de 38%
In 2009, in Oradea, potrivit viceprimarului orasului, Biro Rozalia, veniturile si cheltuielile au fost estimate la 674.587.990 lei. "Veniturile bugetului consolidat inregistreaza o crestere de 38% fata de valorile realizate in anul precedent, pe fondul planificarii atragerii unor surse rambursabile si nerambursabile, precum si al unor prelevari de la bugetul de stat apreciabile in acest an. Estimarile privind resursele locale sunt insa in scadere, veniturile proprii cu -1%, iar cele din fondul de rulment cu -62%", a declarat Biro Rozalia. Cele mai mari ponderi in cadrul cheltuielilor administratiei locale din Oradea le au serviciile publice, functionarea institutiilor publice si asistenta sociala. Primaria pune accent, de asemenea, pe iluminat public, lucrari de intretinere a strazilor, extindere si modernizare, salubritate, spatii verzi etc.
Bugetul Aradului, mai mare decat anul trecut
Bugetul municipiului Arad pentru acest an este de 530.871.000 lei, mai mare fata de anul trecut cu peste 30 milioane de lei. La stabilirea cheltuielilor bugetare s-au avut in vedere, potrivit autoritatilor locale, asigurarea banilor necesari pentru continuarea lucrarilor de investitii incepute in perioadele anterioare, inclusiv a cofinantarii din bugetul local a fondurilor atrase din imprumuturi BERD si BIRD, precum si finantarea initiala a investitiilor din fonduri structurale. Primarul Gheorghe Falca spune ca este multumit de buget si ca santierele din Arad vor continua.
Stadion de 30 milioane de euro la Cluj
Administratia clujeana mizeaza pe criza economica pentru a realiza investitiile la un pret mai scazut. Bugetul Clujului pe anul 2009 se ridica la 932 milioane de lei. Potrivit primarului Sorin Apostu, bugetul este axat pe investitii, iar obiectivele principale spre care vor fi directionati banii sunt reabilitarea termica a blocurilor, operatiune care se bucura de un mare interes din partea asociatiilor de proprietari, infrastructura stradala, parkinguri de cartier, dar si modernizarea Pietei Unirii. O parte din bani, cei de la Guvernul Boc, vor fi folositi pentru realizarea principalei promisiuni electorale, respectiv a Stadionului Ion Moina, care va inghiti 30 milioane de euro, alocati deja de Executiv.
» 1,5 milioane euro pentru maidanezi
Bugetul Bucurestiului pe 2009 se ridica la peste 5,3 miliarde de lei, cu aproape jumatate de miliard mai mult fata de anul trecut. Proiectul de buget va fi discutat zilele acestea de executivul Primariei Generale si comisiile de specialitate ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Saptamana viitoare urmeaza ca bugetul sa fie supus aprobarii CGMB, cel mai probabil pe 13 aprilie, dupa cum a anuntat primarul Sorin Oprescu.
Municipalitatea va aloca in acest an peste 454 milioane lei pentru cele 18 spitale preluate de la Ministerul Sanatatii, 223 milioane lei institutiilor de cultura, 33 milioane lei pentru Circul Globus, 164 milioane lei pentru Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti, 11 milioane lei pentru Gradina Zoologica etc. Pentru Administratia Strazilor au fost prevazute in buget 533 milioane lei, alte 13 milioane lei pentru Administratia Fondului Imobiliar, 59 milioane lei pentru Administratia Cimitirelor si 6 milioane lei pentru Administratia Cainilor fara Stapan. RADET va primi peste 700 milioane de lei, din care 415 milioane vor fi pentru subventia la energie termica distribuita catre populatie.
Bugete mai mici in 2009 la Targu-Mures si Bacau
Municipiul Targu-Mures se bazeaza in 2009 pe un buget mai mic cu 10% decat bugetul anului trecut, in conditiile in care si cheltuielile de personal au scazut semnificativ ca urmare a nebugetarii posturilor blocate. Astfel, bugetul aprobat in ultima sedinta a CL Targu-Mures ajunge la nu mai putin de 339 milioane de lei, in timp ce anul trecut bugetul a fost de 371 milioane de lei. Consilierii targumureseni cred insa ca in doua luni bugetul va suporta o prima rectificare, iar cei mai multi sunt de parere ca vom vorbi de o rectificare in sens negativ. Primarul municipiului Targu-Mures, Dorin Florea, este insa de parere ca bugetul orasului, propus de Executiv si aprobat cu 15 voturi de alesii locali, este unul echilibrat.
"Este un buget echilibrat, facut cu prudenta, avand in vedere criza internationala. Suntem capabili sa actionam si in aceasta perioada, nu am renuntat la investitii si am decis externalizarea unor servicii pentru a consolida bugetul local", crede primarul, potrivit caruia in 2009 vor continua proiectele demarate in anii anteriori, dar vor fi lansate si proiecte noi. Bugetul municipiului Bacau pe 2009 este mai mic cu 4,5 procente fata de anul trecut. Daca in 2008 bugetul a fost de 364,5 milioane de lei, anul acesta el este de 348,3 milioane si este orientat, potrivit autoritatilor locale, in special spre investitii – 94,5 milioane de lei.
Este doar un buget dezechilibrat. In primul rand, ati crescut cheltuielile de personal la autoritatea locala, ati dublat cheltuielile cu parcurile si gradinile. Tot asa, a fost dublat si bugetul activitatilor recreative. In partea cealalta, ati lasat sa sufere sanatatea, unde ati dat cei mai putini bani." Radut Seliste
