Presedintele Basescu a explicat ca este nevoit sa preia discursul de aparare a patriei fiindca acum nu mai exista un Vadim Tudor care sa o faca. Traian Basescu este primul lider care recunoaste ca rolul de vidanjor i-a fost distribuit lui Vadim Tudor, astfel incat celelalte partide sa-si pastreze onorabilitatea: "Pana nu demult exista un Vadim, in spatele caruia ne ascundeam toti", spune presedintele, sugerand ca de fapt erau mai multi cei care aprobau declaratiile nationalist-sovine ale tribunului. seful statului lamureste mecanismul prin care "orice declaratie a unui demnitar maghiar care contravenea Constitutiei era trecuta cu vederea" fiindca "reactiona Vadim Tudor, si cu asta eram toti cu constiinta impacata".
Prin acest preambul presedintele pare dispus sa inaugureze o noua epoca a nationalismului romanesc, care are toate sansele sa evolueze pe fondul crizei economice, al campaniei electorale, dar si al tulburarilor sociale care probabil vor urma.
Corneliu Vadim Tudor si partidul sau extremist-nationalist au prosperat in vremuri de saracie si au esuat cand Romania incepuse sa devina prospera. Succesul sau a fost generat adesea de la Cotroceni, cand Ion Iliescu si partidul sau purtau un razboi diplomatic inversunat cu autoritatile ungare. Pentru a-i face pe oameni sa uite ca somajul era de peste 10 la suta, iar numarul saracilor crescuse peste masura, Ion Iliescu si structurile pe care-si intemeia puterea au folosit "pericolul maghiar". Pana in 1996, cand UDMR a intrat pentru prima data la guvernare, fostul presedinte Iliescu si ministrul sau de Externe, Teodor Melescanu, vorbeau despre primejdia ruperii tarii, despre amenintarile care veneau dinspre granita de vest. Amenintarile fluturate in acest fel erau mai apoi preluate de Vadim Tudor si rostogolite pana la limita absurdului si vulgarului.
Traian Basescu nu vrea, probabil, sa se intoarca la fantomele anilor ‘90 prin declaratiile sale acuzatoare la adresa oficialilor unguri de rang inalt, dar pericolul unui salt inapoi devine tot mai probabil, pe acest drum istoric redeschis acum de la cel mai inalt nivel. Calea a fost batatorita si de Ion Iliescu, care a mers atat de departe pe ea incat, in septembrie 1996, nu a vrut sa semneze cu mana lui tratatul de buna vecinatate cu Ungaria, iar pentru a se proteja de orice posibile acuzatii l-a trimis pe primul ministru Vacaroiu sa-si puna iscalitura. In vreme ce relatiile cu "dusmanii" dinspre apus se reglementau, ministrul de Externe Melescanu umbla prin Ardeal cu harta lui Huntington, prin care Transilvania era plasata alaturi de civilizatiile occidentale catolice sau protestante, iar celelalte provincii romanesti ramaneau, alaturi de Bulgaria, sub influenta ortodoxa slava.
Ipoteza politologului american care credea ca doar Transilvania s-ar fi putut alatura comunitatii euro-atlantice a fost utilizata de oamenii lui Iliescu pe post de sperietoare, cu adaugirea ca doar PDSR de atunci mai putea salva unitatea si integritatea tarii. Campaniile nationaliste n-au avut insa niciodata prea mare succes in Transilvania cea mereu periclitata de unguri. Electoratul pe care mizeaza extremistii sau nationalistii de ocazie se afla mai degraba la periferia marilor orase si in comunitatile sarace, acolo unde oamenii mai pot fi speriati cu autonomia teritoriala pe care o solicita secuii prin cele mai pasnice si legaliste metode. Traian Basescu stie ce fel de oameni sunt liderii maghiarilor, fiindca si-a petrecut concediile in Tinutul Secuiesc, a baut cu ei palinca si le-a promis facilitati educative pentru copiii lor. Traian Basescu stie ca nu exista nici un pericol care sa afecteze integritatea Romaniei.
Traian Basescu stie ca nici oficialii de la Budapesta nu vor face niciodata nimic impotriva Romaniei, tara aliata si prietena, dar cu toate acestea vrea sa readuca "pericolul maghiar" in actualitate. In multe state europene au aparut deja miscari periculoase, care cresc pe masura ce se adanceste recesiunea. In Romania insa, tonul pare ca se da de sus in jos. Reinventarea nationalismului in plina criza economica este un risc pe care n-ar trebui sa si-l asume nimeni.