» Constructia unui canal intre Focsani si Bucuresti inseamna ca am putea calatori cu vaporul prin Baragan, de la Adjud, Marasesti, Focsani sau Tecuci, la Dridu, la nord de Bucuresti, iar 500.000 ha ar fi irigate ieftin.
» Noul canal ar putea prelua alti 21.000.000 mc de apa din bazinul Siretului, pe langa cei 16.000.000 mc preluati de Acumularea Calimanesti, eliminand riscul unor viituri catastrofale, ca cea din iulie 2005.
Irigarea a 500.000 de hectare de culturi agricole din Baragan si sudul Moldovei si eliminarea riscului de producere a unor inundatii catastrofale in Lunca Siretului, cum au fost cele din vara lui 2005, sunt numai doua dintre avantajele oferite de finalizarea proiectului de amenajari hidrotehnice Canalul Magistral Siret-Baragan. Organizatia neguvernamentala Eco Gal din Galati a lansat mai multe apeluri catre Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor si Comisia de administratie publica si protectia mediului de la Camera Deputatilor, pentru reluarea finantarii lucrarilor la acest canal. Proiectul a fost aprobat in anul 1986 si prevedea construirea unui canal magistral de la Acumularea Calimanesti din Vrancea si strabatea, pe 190 km, judetele Vrancea, Galati, Buzau, Braila si Ialomita, terminalul fiind in zona localitatii Dridu, de la nord de Bucuresti. Lucrarile au inceput in 1987, in anii ce au urmat au fost construiti primii kilometri, dar in 1993 lucrarile au fost stopate de Guvernul Vacaroiu. Cu chiu, cu vai, in 2007 au mai fost alocate 10 milioane de lei, cu care a fost finalizat si pus in functiune un prim tronson de 5,7 km. In 2008, i-a fost alocat proiectului numai 1 milion de lei, pentru cheltuieli de conservare. Pentru finalizarea lucrarilor prevazute in etapa 1, pentru un tronson de 50 km in care strabate Lunca Siretului, in judetele Vrancea si pe o mica portiune judetul Galati, pana in judetul Braila, ar fi necesare 174 milioane euro. Urmatoarea etapa, ar insemna construirea a 80 km canal pe teritoriul judetului Braila. O suma la indemana, mai ales in conditiile in care pot fi accesate fonduri europene.
Avantaje
Presedintele Eco Gal Galati, Romeo Candea, ne-a declarat ca avantajele ar fi imense, in primul rand pentru ca ar fi eliminat riscul producerii unor noi inundatii catastrofale in Lunca Siretului, asa cum au fost cele din 2005. Daca Acumularea Calimanesti, de unde incepe canalul, are o capacitate de 51 de milioane mc, din care 16 milioane mc pentru preluarea viiturilor produse in bazinul Siretului, canalul ar putea prelua alti 21.000.000 mc de apa in cazul producerii unor viituri pe Siret. "Pentru judetul Galati, Canalul Siret-Baragan ar pune in siguranta circa 130 km de diguri existente pe malul stang al Siretului, dar si 130 km de diguri de pe malul drept, din judetele Vrancea si Braila, salvand de la inundatii 22 de localitati", spune Romeo Candea. Avand o latime de 59 m la suprafata apei, o adancime de 8 m si o latime de 35 m la baza, Canalul magistral Siret-Baragan este si o cale de navigatie importanta. S-ar putea face transport de marfuri si de calatori de la Focsani si Braila la nord de Bucuresti.
De altfel, canalul este prevazut la capitolul "Retele de cai navigabile interioare si porturi" din Planul de Amenajare a Teritoriului National elaborat de Ministerul Transporturilor, fiind mentionat la punctul 1.09: "Canalul magistral Siret-Baragan intre Adjud si Dridu". Alt argument al membrilor Eco-Gal Galati in sustinerea reluarii finantarii acestui proiect este eficienta economica a sistemului de irigatii, care ar permite irigarea a 500.000 ha din judetele Vrancea, Galati, Braila, Buzau, Ialomita si Ilfov. Daca in sistemul Covurlui diferenta de altitudine de 40 m ar determina un consum de 22.353 kW pentru producerea unui debit de 40 mc/s, in sistemul Siret-Baragan aceste costuri ar fi "zero", pentru ca sistemul ar fi alimentat gravitational. Conform presedintelui Eco-Gal Galati, Romeo Candea, costurile investitiei ar putea fi reduse daca in locul betonului ar fi utilizate materiale noi, cum ar fi geomembrana.
