– Rasa de vaci a maramuresenilor a implinit o jumatate de secol.
In urma cu 50 de ani, Bruna de Maramures a devenit oficial rasa recunoscuta pe plan international. Aniversarea i-a determinat pe crescatorii de bovine din judet sa 2009 drept "Anul Brunei de Maramures". "Di ce crestem Brune? Die acee’ ca Bruna-i de-a noasta", a intarit Ion Coste, zis "Cercelus de Sub Runc", care se recomanda "crescator de Brune din zona Lapusului". Descendenta a vacilor din manastirile cantonului Schwyz, Bruna de Maramures va fi celebrata pe tot parcursul anului. Membrii Asociatiei Crescatorilor de Taurine "Bruna-Schwyz" au anuntat ca vor organiza manifestari cu participanti din Elvetia, Austria, Germania, Franta, Spania, Italia si Slovenia. Presedintele asociatiei, sigheteanul Dorel Codrea, a declarat ca evenimentele vor avea loc in Maramuresul istoric, in zonele unde exista mari crescatori ai acestei rase: Sighetu Marmatiei, Sapanta, Barsana, Berbesti, Budesti, Rona de Sus, Desesti si Viseu de Sus.
Primele vaci din rasa Bruna au aparut in Romania in 1881, aduse de pe actualul teritoriu al Slovaciei de catre tipteri (svabii din Zips, adusi de Habsburgi sa muncesca in pepienierele de molid si in centrul de exploatare forestiera de pe Valea Viseului). Crescuta alaturi de vacile localnicilor, brunele tipterilor s-au adaptat si, prin incrucisari cu Mocanite si Sure de Stepa, au format Bruna de Maramures. Asa a simplificat zootehnistul Codre, care este si membru in Comitetul director al Federatiei Europene pentru Rasa Bruna, geneza unei rase care astazi poarta in lume numele Maramuresului. In secolul al XVIII-lea, rasa a era atat de apreciata incat, in 1743, in Praga, in cinstea incoronarii Mariei Tereza a avut loc o expozitie de Brune.
Apogeu
Presedintele "Asociatiei Bruna-Schwyz" considera ca apogeul a fost atins in anii ’80, cand aproape o treime din vacile din Romania erau din aceasta rasa. In anii ’70, specialistii de la Statiunea de Cercetari Zootehnice din Sighetu Marmatiei au descoperit in Rona de Sus cateva Brune de Maramures fara coarne. Datorita avantajelor pe care le confereau ( spatiu redus pentru furajare), s-a incercat inmultirea controlata a ceea ce initial era considerata o "mutatie genetica". Astazi, in Romania mai exista doar sub 500.000 de capete matca de Bruna de Maramures.
