Opropaganda pe cat de inselatoare pe atat de reusita ne-a impiedicat sa intelegem miza reala a luptelor politice din Romania postdecembrista si sa nesocotim flagrant adevaratul raport de forte existent in tara. Contrazicand teoria ca in Romania totul se stie, manevre tenebroase se comiteau in taina. Victimele includ si cativa politicieni de buna-credinta care au jucat un joc pe care nu voiau sa-l joace.
Adevarul este ca in nici un moment retelele de putere politica, de influenta personala si de reala detinere de mijloace materiale si banesti nu si-au schimbat tabara. Este notoriu si prea usor de demonstrat ca cei care au preluat puterea in decembrie 1989 erau membri de mana a doua ai structurilor de forta ale regimului ceausist care au sacrificat "prima garnitura" a regimului, trimisa pentru scurt timp la inchisoare si apoi pensionata cu pensii colosale, la care muritorii de rand nici nu puteau visa.
Dintr-un singur fapt pot extrage o amara satisfactie disidentii si opozantii regimului comunist: nomenclatura PCR s-a convertit rapid la ideologia liberei intreprinderi si a imbogatirii nelimitate, cu atat mai usor cu cat relatia ei cu marxismul si socialismul era de mult pur formala. Daca Romania a redevenit o tara capitalista cum preconizau criticii din tara, dar mai ales cei din exil, capitalistii propriu-zis au devenit, intr-o proportie majoritara, vechii detinatori ai puterii si, din ce in ce mai mult, prin trecerea timpului, descendentii lor ereditari. Lupii comunisti au imbracat blana tarcata a hienelor neocapitaliste.
Regula de aur a regimului comunist din Romania a fost ca legea nu era egala pentru toti. In principiu, totul era interzis. Oprit era sa posezi valuta. Calatoriile in strainatate erau un privilegiu. Alimentatia era "stiintifica". In fapt, era posibil sa castigi bani multi dand meditatii, lucrand pentru firme straine (cu binecuvantarea si ungerea "Organelor"), sa exploatezi la maximum "avutul obstesc", profitand in fel si chip de "baza materiala" etatizata, care era la dispozitia celor privilegiati pentru vanatori, petreceri si nunti fastuoase. In Romania socialismului multilateral dezvoltat, putine lucruri erau legale, dar exista o patura larga pentru care multe erau permise.
si omul de rand avea acces, prin corupere, dar cu masura, la o parte din bunurile si fericirile propuse de regim. Astfel s-a creat o cultura a coruptiei care este insusi nucleul unei mentalitati care pare, pana azi, ireversibila.
Daca examinam cu obiectivitate multe din biografiile oamenilor politici din Romania de azi –- anume ale celor mai tineri dintre ei, care oricum nu puteau sa fie atunci la putere –, nu putem sa nu ajungem la concluzia ca dintre ei multi ar fi fost conducatorii de azi si intr-un stat ramas comunist.
Faimoasa "nesimtire" pe care nu incetam sa o blamam nu este altceva decat nerespectul legii, incetatenit in timpul comunismului. Traim in tara in care nu poti fi pedepsit si orice cauza este musamalizata. Ideea ca legile sunt facute doar pentru neajutorati si pentru prosti, o idee tipic nascuta din mentalitatea "socialismului real", continua sa ne domine si azi si influenteaza preponderent societatea actuala. Ea a fost caracterizata, cu multa abilitate retorica, de catre candidatul la Presedintie Traian Basescu sub numele de "Sistemul ticalosit". Romanii l-au ales pe dl Basescu presedinte pentru ca a promis sa distruga sau cel putin sa produca avarii grave acestui sistem.
Despre sistemul ticalosit nu mai este vorba astazi, nici sub forma unor aluzii. si nici nu mai poate fi, atata vreme cat PSD, care era principala tinta a atacurilor dlui Basescu in 2004, este nu numai la putere, ci ofera chiar o contrapondere la influentele reformiste. Iar PDL, partidul "de dreapta", colaboreaza strans cu PSD.
In ce priveste PNL, nu este clar care ii va fi in viitor profilul. Va centraliza el fortele sanatoase ale opozitiei? Nu stim daca are capacitatea de a proceda la o reforma structurala profunda care sa-l propulseze ca purtator al sperantei. Daca nu, il asteapta soarta taranistilor, iar strategii din umbra ai sistemului ticalosit se vor putea mandri cu "victoria finala", de a fi desfiintat orice opozitie din interiorul sistemului.
Cat despre alegatorii romani, ei vor beneficia de un sistem bipartizan, "ca in America". Din patru in patru ani vor putea sa aleaga intre o Marie cu o palarie de stanga – PSD – si o Marie cu o palarie de dreapta – PDL.
Un regim corupt prin esenta poate sa dureze foarte mult daca partile care il compun sunt solidare, coherente si dispun de mijloace materiale. Nu stim cat de puternice sunt in momentul de fata fortele de contestatie. Daca acest sistem se va instala in mod durabil sau este numai o tentativa tranzitorie de restauratie neocomunista cu fata capitalista, vom vedea. Situatia actuala nu indreptateste prea multe sperante. Experienta arata insa ca viitorul depaseste adesea ceea ce ne putem inchipui.
