» In 2008, aproximativ 62 la suta din conexiunile broadband din Uniunea Europeana ofereau viteze de transfer cuprinse intre 2 si 10 Mbps.
» Britanicii vor beneficia din acest an de o viteza reala de download de 50 Mbps, fiind primii cetateni europeni care vor avea acces la un astfel de serviciu.
» In Romania exista abonamente care ofera aceeasi viteza, insa aceasta este valabila numai pentru traficul efectuat intre membri ai aceleiasi retele care beneficiaza de acelasi abonament.
Un studiu al comisiei europene indica faptul ca in 2008 tot mai multi europeni s-au putut abona la servicii de internet in banda larga printr-o conexiune fixa, beneficiind astfel de o viteza de cel putin 2 Mbps. In fapt, aceste viteze au crescut in decursul lui 2008 spre 20 Mbps. Iar din acest an vor aparea in Marea Britanie si primele conexiuni de 50 Mbps. Insa britanicii se intreaba la ce vor putea folosi aceste viteze, in conditiile in care companiile ar putea sa limiteze accesul la site-urile tip torrents si alte surse ilegale de download.
Primul astfel de abonament va fi disponibil in a doua jumatate a anului 2009, providerul fiind Virgin Mobile UK. Pretul acestui abonament va fi insa foarte piperat – de 51 de lire sterline (55 de euro).
Europa sta bine cu conexiunea
In acelasi timp, studiul CE a aratat ca rata de penetrare a internetului de banda larga continua sa creasca, atingand un nivel de aproximativ 22% – in iulie 2008 – fata de nivelul de 18% din aceeasi luna a lui 2007. In conditiile in care numai anul trecut s-au activat la nivelul UE peste 17 milioane de noi abonamente de internet broadband, Comisia Europeana spera ca pana la finalul lui 2010 rata de penetrare sa ajunga la 40 la suta.
In 2008, cea mai mare rata de crestere a numarului de linii broadband a fost inregistrata in Malta – cu 7 linii la 100 de locuitori. Pe urmatoarea pozitie se situeaza Germania, cu 5 linii, si apoi Cipru, cu 4,9 linii la suta de locuitori.
In ciuda crizei cu care se vor confrunta europenii in acest an, specialistii estimeaza ca tot mai multa lume va incheia noi contracte din dorinta de a accesa cat mai multe servicii online simultan.
Scandinavii au acoperirea cea mai buna
Intr-un clasament al ratei de penetrare a retelelor fixe de internet de mare viteza, pe primul loc se situeaza Danemarca, cu aproape 40 de procente, urmata pe locurile trei si patru de Suedia si Finlanda, cu 32% si, respectiv, 30%. Locul al doilea este ocupat de Tarile de Jos.
Romania este, din pacate, la coada clasamentului, pe locul 22, cu o rata de penetrare ce depaseste cu putin 10%. Dupa noi se afla Polonia, Slovenia si, pe ultimul loc, Bulgaria.
Se cauta si conexiuni mobile
Numarul de utilizatori de internet broadband mobil a crescut cu aproximativ 20% in 2008 fata de anul precedent. Cum operatorii incearca sa extinda acoperirea pentru acest serviciu wireless (fara fir), oficialii de la CE cred ca numarul celor care vor achizitiona o astfel de conexiune va creste. Studiul efectuat de CE arata ca cei mai multi abonati la broadband mobil sunt in Spania, Slovenia, Italia, Germania si Grecia. In Romania, Orange doreste ca in 2009 sa extinda acoperirea retelei broadband cu viteza de 7,2 Mbps in toate orasele resedinta de judet.
Un dezavantaj al internetului mobil este ca vitezele pentru download si upload depind de acoperirea oferita de operatorul mobil. La nivel national majoritatea zonelor dispun de acoperire, insa vitezele depind in functie de tipul de retea disponibila – GPRS (cea mai mica viteza), EDGE si 3G/3G± (cea mai mare viteza, de pana la 7,2 Mbps). "Pentru acest an luam in considerare cresterea vitezelor de acces la internet mobil pe masura ce dispozitivele care suporta viteze de 14,4 Mbps vor fi disponibile pe piata", a declarat pentru "Romania libera" Bogdan Rauta, Mobile Data Proposition Manager la Orange Romania.
Noile tehnologii cer viteze mai mari
In momentul de fata, viteza medie cu care cetatenii Uniunii Europene navigheaza pe internet este 3,2 Mbps, viteza care – conform Bruxelles-ului – permite buna vizionare a programelor TV prin internet sau descarcarea de clipuri video. Insa anumite servicii vor solicita in viitorul apropiat o banda mai mare. De exemplu, daca vrei sa vizionezi un film high definition (HD) online in sistemul pay-per-view (plateste ca sa vizionezi), vei avea nevoie de o viteza reala de cel putin 7-10 Mbps pentru o buna vizionare in timp real. In cazul filmelor cumparate de pe iTunes – disponibile momentan doar in Marea Britanie –, utilizatorul va trebui sa le descarce pe calculator inainte de a le vedea. Cum aceste filme sunt intr-un format HD, deci au aproximativ 4,7 GB, descarcatul lor cu o conexiune de 3,2 Mbps ar dura foarte mult.
In acelasi timp, se asteapta ca tot mai multe televiziuni sa isi lanseze sectiunile de streaming online in format HD, care pentru o buna vizionare au nevoie de banda larga. Insa vizionarea nu va fi gratuita, ci contra cost. "In contextul actual, este destul de greu sa intelegem cum va plati cineva 60-70 de dolari pe o conexiune de 50 Mbps – adica de pana la patru ori mai mult decat plateste pe conexiunea sa actuala de 7-10 Mbps – pentru a avea acces mai bun la servicii cu plata", spune Edward Fredkin, profesor la Boston University. "Cheltuielile lunare ale unui utilizator de internet ar putea creste considerabil."
Internetul pe televizor cere banda larga
Un posibil raspuns privind utilitatea acestor viteze poate fi dat de viitoarele strategii axate pe inchirierea de filme online, ce incepe sa fie promovata de tot mai multi producatori de electronice si furnizori de servicii de internet.
LG a dat tonul cu noua sa linie de televizoare LCD si cu plasma (broadband HDTV), care se pot conecta direct la internet, prin cablu sau antena satelit, pentru a receptiona si reda continutul video. Acestea sunt mai scumpe cu circa 300 de dolari fata de televizoarele standard, dar isi vor putea dovedi din plin utilitatea datorita acordului pe care LG l-a semnat acum doua zile cu Netflix, companie americana de inchiriat DVD-uri, ce va oferi 12.000 de filme si emisiuni TV online.
La randul sau, Samsung a anuntat o serie noua de televizoare ce dispun de conexiune la internet. Acestea insa vor incorpora aplicatia Yahoo’s TV Widgets si vor aduce un numar de optiuni disponibile, pana in prezent, numai calculatoarelor.
Proiectul include deocamdata parteneriate cu Flickr, eBay si YouTube, dar pe viitor vor fi anuntate parteneriate si cu alte site-uri.
De altfel, si ceilalti mari producatori de televizoare, cum ar fi Sony sau Panasonic, au in plan lansarea unor astfel de televizoare. Televizoarele Sony Bravia pot deja sa se conecteze la internet, dar nu direct, ci cu ajutorul unui modul separat.
AUSTRALIA
» Program-pilot de blocare a accesului la torrente
In general, accesul la torrente a crescut apetitul utilizatorilor pentru viteze cat mai mari. Acum insa ministrul australian al Cenzurii din Australia a anuntat ca va incepe testele cu cativa provideri de internet pentru blocarea traficului de tip peer-to-peer. Incluse in familia protocoalelor P2P sunt si popularele BitTorrent si DirectConnect (DC).
Conform oficialului australian, filtrele au fost deja create si trebuie doar sa fie implementate intr-un program-pilot ce va include doar doi sau trei provideri majori din Australia.
La acuzatiile societatii civile care considera ca acest tip de filtrare este similara cu cea din China, politicianul australian a declarat ca nu sunt blocate informatii pe criterii politice. Oficial, se doreste obtinerea unui internet mai sigur pentru copii si protejarea drepturilor de autor prin blocarea transferului de materiale piratate.
ROMANIA
» Utilizatorii spun ca se practica deja limitarea
Frenezia lansarii unor abonamente cu viteze de pana la 20 Mbps pentru utilizatorii casnici nu a ocolit nici tara noastra. Toti marii furnizori de servicii de acces la internet au in oferta lor cate un astfel de abonament, acesta fiind, in mod evident, si cel mai scump. Clienti sunt destui si, judecand dupa discutiile generate pe forumuri, cei mai multi dintre acestia sunt utilizatori ai programelor de tip torrent.
Merita semnalat, in schimb, faptul ca toate aceste cai de discutie sunt pline de plangerile acestor utilizatori din toata tara, care reclama faptul ca au constatat ca li se limiteaza accesul la torrente de catre unii dintre marii provideri de internet. Oficial insa nici unul dintre reprezentantii acestor companii nu recunoaste acest lucru, toti declarand la unison ca nu au nici un interes sa-si supere clientii o data ce nu exista inca nici o reglementare legala care sa le ceara acest lucru in mod clar.
