2008 va intra in istorie ca un an extraordinar de agitat. Criza financiara a survenit pe urmele celei alimentare si de combustibil. Acum lumea se afla in plina criza financiara, ceea ce va duce la pierderea multor locuri de munca. Practic, nici o tara nu a scapat. Acum ne indreptam spre o noua zona periculoasa, una cu riscuri ridicate pentru exporturi si investitii, pentru credite, sisteme bancare, bugete si balante de plati. In 2009 s-ar putea sa asistam la primul declin in comertul mondial din 1982.
Ca de obicei, cei saraci sunt si cei mai lipsiti de aparare. Pentru tarile in curs de dezvoltare, conditiile mai severe de creditare si cresterile mult mai modeste inseamna ca guvernele devin mai putin capabile sa atinga obiectivele in domenii precum educatie si sanatate sau sa investeasca in infrastructura necesara pentru a sustine cresterea. Rezervele se epuizeaza. 100 de milioane de oameni au fost deja impinsi in saracie ca rezultat al preturilor mari la alimente si carburanti, iar estimarile actuale sugereaza ca fiecare procent de reducere a cresterii economice in statele in curs de dezvoltare va condamna alte 20 de milioane de persoane la saracie.
Guvernele incearca acum sa dezghete creditarea, sa consolideze institutiile financiare, sa reduca ratele dobanzilor, sa intareasca plasele de siguranta si sa revigoreze consumul si investitiile – toate acestea ca sa stimuleze afacerile care le dau de lucru oamenilor, dar si ca sa construiasca fundamentele cresterii din viitor. Acesti pasi vor fi cu atat mai eficienti cu cat statele respective actioneaza concertat, intr-un mod care sa permita sprijinul reciproc. Nationalismele economice, care cauta sa obtina profituri din dezavantajul altora, vor genera si mai multe riscuri. Provocarile globale cer solutii globale.
In octombrie am facut un apel la modernizarea multilateralismului si a pietelor pentru ca acestea sa reflecte mai bine economia mondiala in schimbare si pentru a permite statelor sa actioneze concertat in vederea rezolvarii unor probleme interconectate. Privind dincolo de vechiul sistem G-7, avem nevoie de o abordare de secol XXI a multilateralismului, una care sa includa dinamismul unei retele flexibile, si nu noi ierarhii ale unui sistem fix sau static.
Noul multilateralism trebuie sa potenteze la maximum fortele actorilor si institutiilor din domeniul public si privat, avand in vedere interdependenta si suprapunerea lor. El ar trebui sa depaseasca prioritati traditionale precum finantele si comertul si sa acopere inclusiv noile probleme presante economice si politice: dezvoltarea, energia, schimbarea climei si stabilizarea statelor fragile sau aflate in stadiul postconflict. Multilateralismul de tip nou trebuie sa atraga institutiile internationale existente, cu expertiza si resursele lor, sa le reformeze atunci cand este necesar si sa incurajeze cooperarea si actiunile comune.
In forma sa cea mai buna, multilateralismul este un mijloc de rezolvare a problemelor prin cooperarea dintre state, cu un grup de tari dispuse si capabile sa actioneze constructiv impreuna. Forta sa – si legitimitatea – trebuie sa derive atat dintr-o participare mai larga, cat si din rezultate concrete. Pentru prima data, reuniunea la varf a G-20 din noiembrie a adus la masa dialogului puterile in ascensiune, pentru a discuta ca parteneri egali criza financiara globala. Ele au stabilit o agenda buna, dar adevaratul test va fi punerea ei in practica.
Faptul ca liderii marilor economii se intalnesc acum cu cei ai puterilor economice in ascensiune este un pas important. Dar cele mai sarace dintre tarile in curs de dezvoltare nu trebuie lasate de izbeliste. Nu vom solutiona aceasta criza si nu vom adopta solutii sustenabile de lunga durata daca acceptam o lume cu doua plutoane. Obiectivul trebuie sa fie crearea unei globalizari integratoare si durabile.
Trilioane de dolari se cheltuiesc acum pe salvarea financiara a lumii dezvoltate. Ca termen de comparatie, asistentei i se aloca anual aproximativ 100 de miliarde de dolari. Avem nevoie de o salvare "umana" pe langa cea financiara. In mediul in care ne aflam, angajamentul global de asistenta de dezvoltare pentru cele mai sarace state trebuie sa fie considerat de importanta maxima.
La Grupul Bancii Mondiale intensificam acum sprijinul financiar pentru cei care au nevoie de el. Acceleram finantarile de proiecte si imprumuturile pe termen lung si fara dobanda pentru 78 din cele mai sarace tari ale lumii, dintre care jumatate se afla in Africa. Donatorii au promis anul trecut 42 de miliarde de dolari pentru fondurile destinate acestor tari pe urmatorii trei ani si care sunt gestionate de Banca Mondiala prin Asociatia Internationala pentru Dezvoltare. Acesti bani sunt de importanta vitala daca dorim sa atingem Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului.
In plus, divizia noastra de creditare a tarilor in curs de dezvoltare – Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) – ar putea aloca peste 35 de miliarde de dolari in acest an fiscal, adica de trei ori mai mult decat in ultimul an; pentru urmatorii trei ani aceasta suma va ajunge la 100 de miliarde de dolari. Cresterea fondurilor este destinata protejarii celor mai saraci si mai vulnerabili, sprijinirii statelor care se confrunta cu probleme de creditare cauzate de piete prabusite si sustinerii investitiilor de care depind recuperarea si dezvoltarea pe termen lung.
Divizia pentru sectorul privat, International Finance Corporation (IFC), lanseaza sau extinde trei instrumente de sprijinire a sectorului privat, care vor totaliza aproximativ 30 de miliarde de dolari in urmatorii trei ani. Aceste instrumente vor avea in vedere probleme prioritare aparute in ultimele luni: extinderea finantarii comertului, recapitalizarea bancilor in tarile mai sarace si sustinerea investitiilor in infrastructura prin finantarea proiectelor viabile confruntate cu crize de lichiditate.
Concomitent vom continua eforturile speciale de combatere a malnutritiei si foametei si pentru a le furniza energie celor mai saraci. Nou-lansatul Fond de Investitii pentru Clima va contribui la imbunatatirea practicilor in domenii precum tehnologie, impadurire si adaptare, servind ca suport negocierilor din cadrul Natiunilor Unite in domeniul schimbarilor climatice si asistand tarile in curs de dezvoltare.
Pe masura ce lumea iese din actuala sleire financiara si economica, trebuie sa privim inainte. Criza de astazi reflecta viteza extraordinara caracteristica unei lumi interconectate. Factorii care au produs globalizarea ofera mari oportunitati de depasire a saraciei, de sporire a sanselor si de deschidere a societatilor. Dar avem nevoie de un nou multilateralism pentru ca toata lumea sa poata profita de aceste oportunitati.
Copyright: Project Syndicate, 2008.
www.project-syndicate.org
