Justificarea oficiala a Guvernului Boc spune ca prezenta presedintelui Senatului in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este o necesitate. Potrivit expunerii de motive a ordonantei de urgenta, absenta conducerii Parlamentului din CSAT ar putea duce la "deficiente".
Atunci, de ce nu intra in CSAT si presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase? Puterea legislativa din Romania apartine Senatului si Camerei Deputatilor deopotriva. De ce, incercandu-se sa se rezolve un pretins dezechilibru intre puterile statului, s-a creat altul, intre Senat si Camera Deputatilor? De ce ar trebui favorizat Senatul?
E clar ca vorbele insirate pe ata la Palatul Victoria si prezentate drept argumente n-au nici o legatura cu motivatia reala. Din pacate, dupa "compromisul" care a scris actul de nastere a Guvernului Boc, discursul politic s-a degradat atat de mult incat chiar si pastrarea aparentelor a devenit o indeletnicire inutila.
Daca exista vreun dezechilibru in CSAT, el nu privea puterile clasice ale statului: executiva, legislativa si judecatoreasca. Constitutia plaseaza CSAT printre institutiile administratiei centrale, deci in dreptul puterii executive. Legislativul nu are ce cauta la CSAT in fotolii permanente. Nici macar argumentul crizei economice, polivalent si providential pentru artizanii politici, nu sta aici in picioare. Daca in vremuri de restriste e nevoie ca mai-marii tarii sa se sfatuiasca in taina, presedintele Basescu avea deja suficiente instrumente pentru a-i aduna. Potrivit Legii CSAT din 2002, presedintii Camerelor pot fi invitati la sedintele Consiliului de presedintele tarii.
Romania risca acum sa nu mai functioneze dupa principiile clasice ale statului modern, ci dupa cele cateva zeci de puncte ale "Regulamentului de functionare a Coalitiei PDL-PSD". Prima sedinta a Guvernului a fost condusa de presedintele Basescu – ca sa fie clar cine e stapanul, la a doua a fost invitat Mircea Geoana – ca sa fie clar ce e de facut cu banii. La a treia sedinta, Parlamentul s-a inscris in administratia centrala. Tara se conduce pe serpentine si in viteza. Ce importanta mai are ca Legea fundamentala specifica expres ca Legea CSAT tine de osatura profunda a statului si nu poate fi modificata prin ordonanta de urgenta, cum se plang liberalii? Premierul Boc da asigurari ca nu nesocoteste Constitutia, pentru ca "nu e vorba de legea de ansamblu la care se refera Constitutia, este vorba doar de o chestiune precisa si punctuala". Nu e cazul sa-l contrazicem pe primul-ministru.
Emil Boc e jurist. Dar il contrazice Adrian Nastase, profesor de drept si "prietenul" din umbra al actualului lider PSD: Mircea Geoana ar fi trebuit sa ceara altceva decat sa fie vicepresedinte CSAT, pentru ca terenul e minat constitutional. CSAT se subordoneaza Parlamentului. Or, un presedinte al Senatului controland CSAT, unde este vicepresedinte, e un exemplu de manual la tema "conflictul de interese si urmarile lui".
Dar Mircea Geoana reuseste sa-si pastreze, si in acest context dificil, naturaletea. Aflat la Craiova, el si-a exprimat speranta ca "atunci cand voi fi vicepresedinte CSAT, vom putea discuta despre proiectele pentru care eu sunt zalog. Este vorba despre proiecte din Dolj, de infrastructura, sa ajut Oltenia si intreaga tara".
Nu il putem suspecta pe Mircea Geoana ca nu stie ca CSAT se ocupa strict de siguranta nationala. Ca prin CSAT au venit decizii legate de posturile de adjuncti de la SIE, trimiterea dosarelor Securitatii de la SRI la CNSAS, planul de reforma a SRI, ca in CSAT s-au secretizat proiectele de lege privind siguranta nationala, iar ascultarea telefoanelor era aici un punct-cheie. Mircea Geoana, care declara, in primavara, ca "CSAT este depasit istoric si functional", stie perfect ca in CSAT s-au discutat clauzele dezastruoase ale contractului Petrom si ca Autostrada Bechtel este si ea in vizor. Nu in ultimul rand, Mircea Geoana stie ca Traian Basescu a declarat, la preluarea mandatului in 2004, ca lupta impotriva coruptiei tine de siguranta nationala.
"Va garantez ca voi fi necrutator cu orice act de coruptie care ar duce pana la nivelul Guvernului", se adresa Traian Basescu premierului de atunci. "Toate institutiile care se afla in subordonarea CSAT vor fi institutii care vor lucra pentru aceste obiective prin hotarari ale CSAT", avertiza el. Cat de consistente sunt aceste garantii astazi? Potrivit noii constitutii politice a Romaniei, ministerele trebuie sa aiba numai doua culori: sau rosu, sau portocaliu. Iar singura institutie de mare miza dezechilibrata cromatic era CSAT. S-a rezolvat. Mircea Geoana este acolo. Iar hotararile CSAT se iau prin consens.
