» Sute de mii de oameni au mers ieri, de Sfanta Maria, in pelerinaj la manastiri de pe intreg cuprinsul tarii.
» Zeci de mii de crestini au participat la cel mai mare pelerinaj din Transilvania, la Manastirea Nicula, din judetul Cluj. Oamenii se aduna in fiecare an la manastirea care adaposteste o icoana a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, despre care cred ca ar fi facatoare de minuni.
» Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a participat, la manastirea Techirghiol, la slujba Adormirii Maicii Domnului.
Sulitele de lumina ale soarelui strapung umbrele care se preling pe sub copacii plantati pe marginea drumului din centrul satului. Asfaltul rasuna incet sub tropotul marunt al miilor de oameni care urca spre culmea unui deal ce domina satucul insirat de-a lungul unui fir de apa care isi pierde unda tulbure in Somesul Mic. Sunt pelerinii care se aduna din toate colturile Transilvaniei pentru a participa la liturghia de la Manastirea Nicula. Spre lacasul de cult care se inalta trufas la buza padurii se indreapta un fluviu de oameni transfigurati.
Cei mai multi vin pe drumul de cinci kilometri dinspre orasul Gherla. Fiecare ajunge la Nicula cu ce poate. In fiecare an, exista zeci sau sute de autobuze care aduc oamenii catre manastire. Exista un mic platou inverzit, de la marginea pasunii niculenilor unde aceste autobuze sunt parcate. Alti oameni vin cu trenul pana la Gherla. De acolo, iau "cursa" catre Nicula. Este vorba de un autobuz prapadit, care gafaie, se opinteste si scoate fum in drum catre sat. Biletul costa doi lei. Printre pasageri se afla tinere in pantaloni scurti, cu ochelari de soare de firma si care par ca se duc la promenada ori ca se mira de fervoarea cu care oamenii se grabesc spre manastire, alaturi de babute cu basmale innodate la gura, care rostesc incetisor rugaciunile Rozariului in timp ce asteapta sa ajunga la marginea satului. Exista si oameni care merg la manastire cu masinile personale, cu carutele, pe bicicleta sau pe jos. "Stoica ma numesc. Am venit cu bicicleta 30 de kilometri, de la Taga, ca sa ma rog Sfintei Fecioare", spune un barbat intre doua varste, imbracat intr-o camasa albastra cu maneca scurta.
Drumul se prelinge printre casutele cu un nivel si cu acoperisul de tigla arsa. Cele mai multe dintre curti sunt strajuite cu cruci pe care Cristos este rastignit. De altfel, la Nicula exista mai multe ateliere de "rastigniri", dupa cum spun satenii. si asta, pentru ca scoala mesterilor populari de la Nicula este renumita in toata Transilvania. In sat, in fata portilor, fara sa ceara nimic in schimb, satenii au scos, pe cate un scaun de lemn, galeti cu apa rece si cani pentru pelerinii insetati. Nimeni nu sta sa le supravegheze, dar, mai niciodata, nu lipseste nimic din lucrurile oferite cu generozitate de gospodari spre folosinta pelerinilor. In centrul satului, sub copaci, sunt instalate tarabe, pentru balciul traditional de Sfanta Maria Mare. Aici, negustorii vand turta dulce, crucifixuri, icoane, slapi, pepeni, carti de rugaciune sau pantofi chinezesti de panza. De la cateva din tarabele care vand CD-uri cu cantece religioase rasuna tot soiul de imnuri, acatiste si colinde. Prima oprire a pelerinilor in Nicula este la biserica parohiala greco-catolica, acolo unde o icoana veche, de mari dimensiuni, este scoasa la strada, spre inchinare. Pelerinii se opresc, saruta icoana, o ating cu fire de busuioc si pornesc mai departe. Trec pe langa biserica parohiala ortodoxa si urca spre manastire. Panta devine tot mai abrupta, iar, din pricina urcusului, micile conversatii se sting. La capatul unor curbe care par ca nu se mai termina si dupa ce pomilor fructiferi din livezi le-a luat locul o padure de fagi, ulmi, carpeni si artari, drumul se termina in fata unei porti sculptate de lemn. Pelerinii se opresc, plini de sudoare din cauza urcusului, si se inchina. Intra in curtea manastirii. La Nicula, manastirea este imensa. Chiar langa poarta, in partea stanga, se afla o biserica de lemn din secolul al XVIII-lea. A fost adusa din satul Ip ca sa inlocuiasca vechea bisericuta de lemn a manastirii, care a fost mistuita intr-un incediu, acum cateva decenii. Bisericuta de lemn este inconjurata in coate si genunchi de sute de pelerini. Ei spera ca aceste acte de penitenta sa ajute la iertarea pacatelor. Alti oameni merg sa atinga cu fire de busuioc si sa sarute icoanele pe lemn si pe sticla, fixate in cuie de peretii exteriori ai bisericii. Altii aprind lumanari, sub supravegherea pompierilor.
Dupa bisericuta din lemn, tot pe stanga, se afla o parte din camerele de oaspeti ale manastirii. In spate, exista o serie de dependinte, precum si conacul mitropolitului Bartolomeu Anania, ierarhul ortodox al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Calugarii care strabat rapid curtea plina de pietris spun ca inaltul ierarh a tradus aici Biblia. Pe partea dreapta a curtii se inalta o biserica din caramida, cu doua turle inalte. A fost inaltata de episcopii greco-catolici ai Gherlei pentru folosinta calugarilor din Ordinul Sfantului Vasile cel Mare. In spate se afla in constructie o a treia biserica, cu trei turle, iar langa ea sunt chiliile calugarilor. Biserica veche de zid se afla la marginea unui amfiteatru natural. Aici, oamenii s-au instalat inca de miercuri, in corturi. Ei merg la Nicula sa se inchine unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, pictata de preotul Luca din Iclod. Documentele din arhiva armatei austriece atesta faptul ca icoana ar fi lacrimat in anul 1699, iar de atunci are faima ca este facatoare de minuni.
Istoricul clujean Leonard Horvath spune ca "oamenii sunt atrasi de faima icoanei facatoare de minuni. Apoi, sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este hramul manastirii". El adauga ca traditia pelerinajului nu a putut fi zdruncinata nici de instalarea comunismului.
Anul acesta, slujba de la Manastirea Nicula a fost oficiata de mitropolitul ortodox Bartolomeu Anania si de mitropolitul romanilor din diaspora, Iosif. In predica sa, inaltul ierarh le-a cerut pelerinilor sa ii ajute pe sinistratii din Maramures. Tot el a inmanat un medalion arhieresc episcopului vicar Vasile Somesanul, care a implinit 10 ani de cand a devenit episcop. De la slujba nu au lipsit nici politicienii, precum ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, ori presedintele PD-L, primar in Cluj, Emil Boc. La finalul liturghiei, ei au fost invitati la masa de mitropolit, iar mii de pelerini au primit sarmale gatite de calugari. In sat, liturghia a fost oficiata de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Florentin Crihalmeanu.
Istoria manastirii
Manastirea adaposteste o icoana pictata de preotul Luca din Iclod. In anul 1699, icoana ar fi lacrimat. De atunci, Nicula a devenit cel mai important loc de pelerinaj din Transilvania. Mai intai, icoana a fost luata din biserica din sat de catre stapanul domeniului, contele Kornis. Satenii s-au plans autoritatilor austriece si au deschis un proces. Satenii din Nicula au ajuns la Viena, unde a fost dusa si examinata icoana facatoare de minuni. Imparatul a decis ca icoana sa fie expusa intr-o biserica la marginea satului, unde sa poata fi venerata de toti, indiferent de credinta ori de natie. Aici, calugarii greco-catolici din Ordinul Sfantului Vasile cel Mare au ridicat un schit, inaltat la rangul de manastire de catre episcopul Iuliu Hossu, cel care avea sa devina apoi primul cardinal roman din istorie.
In anul 1948, cand Biserica Greco-Catolica a fost interzisa de comunisti, calugarii au fost arestati. Superiorul manastirii, Leon Man, a fost ucis in bataie in Penitenciarul Gherla. Calugarii au ascuns icoana, ca nu cumva sa fie profanata de comunisti. Tainuitorul ei a oferit-o, pe patul de moarte, calugarilor ortodocsi. Ea a fost distrusa in anii ‘90, de un restaurator neindemanatic. Manastirea a fost confiscata si data Bisericii Ortodoxe. Complexul monahal este revendicat de greco-catolici.
Ajutor pentru 500 de pelerini
Peste 500 de persoane aflate in pelerinaj la Nicula au avut nevoie, in ultimele doua zile, de ajutor medical. Potrivit personalului medical de la cele trei ambulante aflate la manastire, majoritatea persoanelor care s-au simtit rau erau in varsta si erau slabite din cauza postului. La Manastirea Nicula au ajuns in ultimele zile peste 40.000 de credinciosi din toate colturile tarii, pentru a participa la sarbatoarea Sfanta Maria. Calugarii de la Nicula au pregatit pentru credinciosii prezenti 15.000 de sarmale. seful Brigazii Mobile de Jandarmi Cluj, colonelul Liviu Borbe, a declarat ca nu au fost evenimente majore.
Mii de credinciosi la Ramet
Cateva mii de credinciosi au mers in pelerinaj, ieri, si la cele cinci manastiri care au hramul Adormirea Maicii Domnului din judetele Alba si Mures, ce formeaza Arhiepiscopia Ortodoxa de Alba Iulia. De praznicul Adormirii Maicii Domnului, arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia, IPS Andrei, a slujit Sfanta Liturghie la manastirea de la Sanmartinul de Campie.
In judetul Alba, cei mai multi credinciosi au venit la Manastirea Ramet, unul dintre lacasurile monahale cele mai vizitate de turisti.
Sute de credinciosi au urcat spre zona in care se afla manastirea in cursul diminetii, insa au existat si multi turisti care au venit inca din serile trecute pentru a asista la slujba oficiata de praznicul Adormirii Maicii Domnului.
Sfanta Liturghie a fost oficiata de un sobor de preoti si de obstea manastirii si, spre deosebire de anii trecuti, de la slujba au lipsit oamenii politici, reprezentantii administratiei judetene sau parlamentarii care veneau de obicei aici. Pentru credinciosii veniti din zone indepartate, maicutele de la Manastirea Ramet au pregatit, potrivit traditiei, si o masa cu mancaruri de post.
Slujba la Manastirea Techirghiol
Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a participat ieri la Manastirea Techirghiol, la slujba Adormirii Maicii Domnului, care este hramul bisericii mari a acestui asezamant monahal.
Manastirea de maici Techirghiol este stavropighie patriarhala, fiind sub jurisdictia directa a Patriarhiei Romane. In anul 1928, patriarhul Miron Cristea a infiintat la Techirghiol un sanatoriu preotesc pentru clerul din intreaga tara. Ulterior, acest asezamant a devenit manastire, asa cum este si in prezent.
Petreceri la Manastirea Curtea de Arges
Alte cateva mii de credinciosi veniti la hramului Manastirii Curtea de Arges – Adormirea Maicii Domnului – au petrecut noaptea de joi spre vineri sub cerul liber, in par-cul manastirii si pe spatiile verzi sau in parcarile din jur.
O parte dintre ei, mai ales femeile si copiii, au dormit pe paturi in jurul catedralei episcopale. Ceilalti au ramas in corturile de langa masini, in jurul gratarelor, unde au mancat, au baut, au ascultat manele si au dansat pana tarziu in noapte. "La noi asa e obiceiul, venim cu o zi inainte de Sfanta Maria si dormim aici. Asa facem in fiecare an, stam la un foc, mancam afara, pe urma dormim pe unde putem si noi, prin masini, prin corturi", a spus liderul unuia dintre grupurile de romi care si-au instalat tabara langa o parcare.
De asemenea, peste doua mii de romi cu paturi si gratare s-au strans inca de joi seara si la Manastirea Cernica, din apropierea Bucurestiului. Din cauza numarului mare de vizitatori, calugarii de la Cernica s-au vazut nevoiti sa interzica, la un moment dat, accesul celor veniti mai tarziu.