Primavara aceasta care abia a trecut, perioada cand sunt consemnate datele nasterii si trecerii poetului Lucian Blaga din ciclul terestru, a venit cu o sarbatorire a sa pe taramuri departe de tara, in locuri sensibile ale "spatiului mioritic" reprezentat prin comunitatile de romani de pe mapamond. Caci, asa cum spunea Mircea Eliade, "patria celor din exil este limba lor natala".
Este vorba despre recitalul de muzica si poezie "I want to dance!", pe care actrita si poeta Lidia Lazu din Bucuresti l-a prezentat in cateva localitati de pe coasta californiana a Statelor Unite, la invitatia Asociatiei "Viitorul Roman" din Los Angeles, in cadrul unui program mai complex de actiuni culturale prin care societatea si-a celebrat implinirea a 82 ani de existenta. In turneul ei, interpreta liricii blagiene a fost insotita de romancierul Ion Lazu, cei doi scriitori urmand sa-si lanseze cu aceeasi ocazie noile carti aparute in luna aprilie la Editura Vinea: "Cuvantul care sta sa ma nasca / The word poised to birth me", o editie bilingva romana/engleza din productia poetica a Lidiei Lazu si respectiv "Cartea lui Andrei", un volum de poezii pentru copii, cu ilustratii apartinand fiului lor Andrei.
In paralel cu recitalurile de muzica si poezie din creatia proprie si din alti poeti precum George Bacovia, Lidia Lazu a pus la punct un spectacol din lirica lui Lucian Blaga, recitand alternativ in limbile romana si franceza (traduceri de Jean Poncet) un numar de 12 poeme prinse intr-o montura insolita de improvizatii muzicale pe teme inspirate din folclorul romanesc atat de drag si propriu lui Blaga insusi care, cum bine se stie, a alcatuit o antologie de poezie populara si a creat conceptul de spatiu mioritic. Artista a sustinut acest recital "Izvor sonor" in nenumarate locuri din Bucuresti si din tara, incepand din anul 2005, Anul UNESCO Blaga. S-a intamplat sa ma aflu in vizita in Bucuresti (am emigrat in SUA acum 35 ani) si sa asist la spectacolul sustinut de Lidia Lazu la Rotonda Muzeului Literaturii Romane.
Impresionata de puterea evocatoare a mesajului poeziei lui Blaga si talentul artistei care prin trilurile ei cu elemente folclorice parea sa capteze insasi spatiul ideatic mioritic i-am promis ca voi incerca sa-i organizez un turneu pe coasta Californiei. Cu acest spectacol mi-am propus sa aduc romanilor de peste tari si mari nostalgia si spiritualitatea versurilor cunoscutului nostru poet si filozof, si de a prezenta americanilor, care nu ne cunosc cultura, frumusetile si semnificatiile acesteia – un obiectiv urmarit in decursul anilor considerat vital pentru crearea imaginii complete si bune despre tara noastra.
In trecut am organizat la facultatea la care predau mai multe evenimente in aceasta directie: un Congres al Academiei Romane de Arte si stiinte (1992, cu diverse evenimente culturale, expozitii de arta, design si carte, si un recital de pian), o serata muzicala (1996) in care un tanar muzician american a facut o prezentare comparativa intre Rapsodia Romana a lui Enescu si Simfonia Albastra a lui Gershwin exprimandu-si aprecierea pentru ambele compozitii dar preferand-o pe a compozitorului roman, iar in 2006 am organizat o expozitie "Pictori Romani in Los Angeles" si doua expozitii de fotografii din sculptura lui Constantin Brancusi si Patriciu Mateescu.
Pentru turneul american, recitalul de muzica si poezie al Lidiei Lazu , intitulat "I want to dance!", dupa poezia omonima a lui Blaga "Vreau sa joc!" a fost pregatit in romana si engleza, folosindu-se traducerea lui Andrei Codrescu. Spectacolul a fost imbogatit prin aportul substantial al pictorului new-yorkez Jerry W. Mc Daniel, indeobste apreciat pentru arta miilor sale de picturi moderne si prelucrari pe calculator, ca si prin contributia compozitorului prof. univ. Liviu Marinescu (California State University, Northridge). El insusi roman de origine, Liviu Marinescu, este unul dintre tinerii compozitori de prima linie ai avangardei muzicale, prezent pe scene simfonice europene de prestigiu, participant cu una dintre lucrarile sale la Festivalul Enescu in 2007. Pictorul american McDaniel a creat cu acest prilej un numar de 17 picturi in ulei inspirate din textele recitalului spre a fi prezentate ca uvertura a spectacolului si in timpul recitarii ca fundal vizual. O piesa muzicala a fost special compusa de Liviu Marinescu pentru a crea fondul muzical al prezentarii de diapozitive a picturilor, avand ca punct de pornire al creatiei sale muzicale poemele blagiene.
Recitalurile au avut loc in zone renumite: Primul recital, in faimosul Palm Springs, o statiune pentru rarii rasfatati ai soartei, situata la circa 200 km est de coasta Pacificului, dincolo de un lant muntos inalt – o oaza de verdeata, cu exuberanta de flori paradisiace, sfidand peisajul desertic ce o inconjoara. Al doilea in Hollywood, al treilea, la vest de Los Angeles, si al patrulea in Hayward, la mai putin de o ora de San Francisco, pe 11, 18, 22 si 25 mai, respectiv.
Generoasele gazde au fost comunitatile romanesti stranse in jurul bisericii Sfintii Mihail si Gavril, din Palm Springs, pastorita cu har si competenta de preotul paroh Gabriel Liviu Popa, bisericii Inaltarea Sfintei Cruci, din Hollywood, unde preot este blandul si inteleptul calugar Nicodim, si bisericii Invierea Domnului din Hayward, unde a predicat sfatosul parinte Gheorge Naghi, precum si grupul de americani al clubului Rotary Newbury Park, un club care are multe proiecte cu Romania si in care sunt membri cinci romani.
La biserici spectacolul a avut loc dupa slujba, apoi enoriasii au luat un "lunch" in sala de festivitati a parohiei, prilej pentru consolidarea relatiilor intraconfesionale ale comunitatii, unde preotii au spus cateva cuvinte. Parintele Naghi, desi retras din motive de sanatate, venit in mod special pentru acest spectacol, a subliniat felul in care regimul comunist l-a scos pe Blaga din Academie si din postul de profesor universitar urmand sa i se dea un post de bibliotecar. Sfintia sa a vorbit frumos despre semnificatia operei lui Blaga si importanta impartasirii culturii romanesti copiilor de origine romana (erau multi in sala) care traiesc in SUA, caci ei formeaza noua generatie. Cea mai ampla prezentare a facut-o parintele Liviu Popa care a evocat figura marelui poet, dramaturg si filosof, referindu-se la destinul dramatic al unui creator de exceptie, ostracizat pana in ultima clipa de regimul comunist, necrutator cu spiritele care au refuzat umilirea, trecand apoi la exegeza operei blagiene si scotand in relief originalitatea liricii acestuia dar si spiritul ei innoitor in contextul inceputului de secol XX, aflat intr-o relatie foarte speciala chiar cu radacinile spirituale ale poporului roman, sursa de atractie si fascinatie pentru fiul preotului din Lancram, cel "mut ca o lebada" – insa cutremurat de marile intrebari ale lumii, cerand raspunsuri neconventionale, dintre acelea care "sporesc a lumii taina". A urmat recitalul propriu-zis, in care Lidia Lazu s-a intrecut pe sine insasi, starnind reactii vii, emotionale ale unei asistente receptive, in acest context insolit, convingandu-ne ca adevarata poezie transcende barierele lingvistice, caci la recitaluri au asistat si americani pur-sange, necunoscatori ai limbii romane. Aplauze la scena deschisa, strigate de bis, rememorari, marturisiri, dar mai cu seama o infiorare din adancul fiintei, felicitari, imbratisari, marturisirea bucuriei de a se impartasi din harul interpretei, intr-o comuniune spirituala care nu se poate realiza decat in momente privilegiate.
Cum eu am fost cea care am initiat si organizat acest turneu de poezie, muzica si arta mi-a revenit cuvantul de incheiere in care am incercat sa-mi exprim emotia, expunand totodata intregul proiect artistic, multumind calduros Asociatiei Viitorului Roman, comunitatilor romanesti, participantilor la spectacol, romani sau americani, si preotilor pentru frumoasa primire a invitatilor si pentru receptarea mesajului artistic.
Ileana Costea, Los Angeles (foto 2)
Este profesor universitar la California State University, Northridge si Director Cultural al Societatii Viitorul Roman