"Colier cu pandantivi din aur si cercei (2) torsadati din aur cu pietre semipretioase, sustrase din situl arheologic Cetatea Dacica de la Capalna (judetul Alba), in primavara anului 2002." Astfel suna un anunt, insotit de o fotografie, postat pe site-ul de Internet al Inspectoratului de Politie al Judetului Alba la categoria "obiecte urmarite". Autoritatile romane nu au reusit sa recupereze inca acest bun de patrimoniu, desi la un moment dat in cursul anului 2007 existau informatii cu privire la ofertarea tezaurului de la Capalna pe piata neagra la un pret de 35.000 de euro.
Actiunile distructive ale cautatorilor de comori asupra cetatii dacice din Muntii Sebesului arata faptul ca acestia nu s-au oprit doar la obiectivele din Muntii Orastiei, de unde au fost sustrase celebrele bratari din aur.
Cetatea de la Capalna este de multa vreme tinta "braconierilor" de bunuri de patrimoniu. Gropile ramase in urma acestora pot fi observate si aici, la fel ca si in zona celorlalte cetati dacice. Autoritatile s-au trezit tarziu, astfel incat recuperarea comorilor furate este acum destul de greu de realizat. La Capalna, activitatile hotilor de tezaure s-au completat cu indiferenta celor care ar trebui sa asigure paza cetatii, dar si punerea in valoare a monumentului istoric. Cu exceptia unei activitati de ecologizare, amenajare si marcare a traseului turistic ce duce la Cetate, finantata de Consiliul Judetean Alba, nu a mai existat nici o intentie de restaurare din partea institutiilor cu atributii in domeniu. Aceasta, desi cetatea dacica de la Capalna este inclusa in patrimoniul mondial UNESCO, alaturi de celelalte fortificatii din Muntii Orastiei.
Actiunea initiata de Consiliul Judetean Alba a constat in instalarea in zona a unor panouri turistice si de orientare in municipiul Sebes, pe drumul national de pe Valea Sebesului, in locurile de unde se face accesul catre Cetate, in comuna Sasciori, pe a carei raza se gaseste cetatea, si in incinta sitului istoric. Textele scrise pe panouri, in mai multe limbi, au fost realizate de specialistii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia.
Hotii au luat tot
Directorul Muzeului National al Unirii, Gabriel Rustoiu, a declarat ca, pentru ca cetatea sa poata fi vizitata de turisti, ar trebui, in primul rand, amenajata o cale de acces auto. "Este nevoie de un drum pentru masini, cel putin pana intr-un punct care sa asigure un acces usor pentru turisti. Ar trebui sa fie inclusa intr-un program turistic mai amplu, care sa cuprinda si alte obiective de pe Valea Sebesului", a spus Gabriel Rustoiu. Directorul muzeului din Alba Iulia crede ca hotii de comori dacice au luat tot ce se putea lua de la Capalna. "Incinta cetatii este plina de gropi. Cred ca s-a luat tot de acolo. Nu mai este nimic. De un an de zile am angajat un paznic care isi face treaba. Acum ceva timp a prins cateva persoane care vroiau sa sape acolo", a mai afirmat Rustoiu. Cetatea se afla din punct de vedere administrativ in proprietatea Primariei si a Consiliului local Sasciori, care din lipsa banilor au lasat-o prada traficantilor de bunuri de patrimoniu.
Distrusa in timpul razboaielor daco-romane
Istoricii sustin ca cetatea de la Capalna a fost ridicata pe timpul domniei lui Burebista si si-a incetat existenta in urma unui incendiu de proportii ce a avut loc in timpul razboaielor daco-romane de la inceputul secolului al II-lea. Menirea ei strategica era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, strabatea muntii prin Pasul Urdele si cobora in Valea Sebesului. Aflata la 610 metri inaltime, cetatea Capalna forma impreuna cu fortificatiile Costesti, Banita si Tilisca o retea de aparare in jurul Sarmizegetusei Regia. In prezent, pot fi observate zidurile groase de peste trei metri, prin care se mai poate reconstitui forma ovala a cetatii, iar deasupra lor mai exista si azi ruinele unui turn de aparare, cu latura de aproape zece metri. S-a mai pastrat si un coridor boltit, prin care se asigura accesul la creneluri si la turnul de aparare. Zidul, care avea o lungime totala de aproximativ 270 de metri, a fost partial distrus dupa pacea incheiata in urma primului razboi daco-roman si reconstruit apoi in graba in preajma celui de-al doilea conflict.
Istorie
Resedinta
Cetatea a fost resedinta unui nobil ce facea parte din suita regilor daci. Era intarita cu blocuri de calcar ecarisat, aidoma celor mai impunatoare fortificatii din Muntii Orastiei, iar bogatia materialului arheologic descoperit aici demonstreaza amploarea relatiilor economice derulate la Capalna. Starea in care s-au pastrat zidurile este insa mai proasta decat la cetatile din Muntii Orastiei. Blocurile de calcar au alunecat sau sunt iesite in afara, iar zidul nu s-a mai pastrat deloc pe unele portiuni. Trupele romane, conduse de imparatul Traian, au asaltat de doua ori cetatea, cucerind-o in ambele razboaie, in 101-102 si 105-106, aducandu-i de fiecare data distrugeri importante.
