Cu cateva luni inaintea alegerilor la termen, spectrul anticipatelor este iarasi agitat. Dar de data aceasta pare ceva serios. Pentru prima data, toate partidele din blocul antiprezidential par interesate de subiect. si atunci justificarile abunda. In fond, alegerile anticipate se practica peste tot. Nu au fost chiar la inceputul lunii ianuarie organizate alegeri prezidentiale in Georgia? si, datorita crizei din Italia, nu vor fi alegeri anticipate in aceasta tara in aprilie? Asa ca, descoperindu-se dupa zece luni de la investitura fara sprijin parlamentar, guvernul liberalo-udemerist mai ca sta sa pice! Buna ocazie pentru a face alegeri legislative la data alegerilor locale. Quod erat demonstrandum!
Dar cat de anticipate por fi alegerile anticipate? Mai ales ca data vehiculata pentru alegerile locale e 25 mai, iar mandatele alesilor locali expira in jurul datei de 10 iunie. Orice amanare a alegerilor locale dincolo de aceasta data poate crea probleme serioase, caci art. 72, alin. 1 din Legea administratiei publice locale stabileste ca "mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa". Or, daca in 2004 primul tur al alegerilor locale a fost pe 6 iunie, si multi primari au fost alesi chiar atunci, prelungirea mandatului acestora nu se poate realiza in actualul cadru legislativ. Astfel ipoteza alegerilor simultane cade. si asta pentru ca deja pana la prima data avansata pentru alegeri au ramas mai putin de trei luni. Iar constrangerile constitutionale si legale impiedica organizarea alegerilor anticipate mai devreme de trei luni.
Fara dizolvarea Parlamentului nu se pot realiza alegeri anticipate. Iar art. 89, alin. 1 din Constitutie stabileste fara echivoc conditiile in care seful statului dizolva Parlamentul: "Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura". Celor 60 de zile constitutionale li se adauga inca 30 de zile de campanie electorala. Rezulta, in cea mai scurta dintre variante, dificil de pus in practica, 90 de zile. si daca alegerile locale nu se organizeaza pe 25 mai, raman ca date posibile 1 si 8 iunie. Marja de manevra a celor care par atat de motivati sa organizeze simultan alegerile locale si parlamentare este limitata. La acestea se adauga multe, foarte multe necunoscute: dificultatile tehnice privind sectiile de votare, evolutiile politice interne ale partidelor, posibila organizare a unui referendum privind, spre exemplu, introducerea regimului prezidential si, nu in ultimul rand, efectele campaniei. S-ar putea ca socoteala de acasa sa nu se mai potriveasca cu cea din targ.
Oricum, mai exista cel putin inca o necunoscuta: reactia presedintelui. Acesta "poate" – si doar in ipoteza ca se intrunesc conditiile constitutionale – sa dizolve Parlamentul. Dar, la fel de bine, "poate" sa nu dizolve Legislativul. si atunci, de ce sa porneasca partidele intr-o cursa cu atatea obstacole?
Cristian Pirvulescu este analist politic, profesor la SNSPA
