In satul Presaca Ampoiului, din judetul Alba, exista, la marginea drumului national ce traverseaza localitatea, o movila de pamant care ascunde o poveste plina de incarcatura istorica. Pentru un simplu trecator, forma de relief nu reprezinta nimic. Pentru istorici, insa, movila acopera sutele de trupuri ale oamenilor morti in anul 1848, cand aici au avut loc lupte grele intre romani si maghiari.
povestea movilei de pamant din Presaca Ampoiului nu a suscitat insa un interes foarte mare din partea istoricilor si a arheologilor. Se stie doar ca aici ar fi fost ingropati cei care au murit in ambuscada din 23 octombrie 1849. Unii sustin ca aici ar fi romani, altii ca ar fi unguri, insa nimeni nu a cercetat amanuntit zona pentru a sustine o opinie clara. Faptul ca in zona a avut loc un eveniment istoric este marcat printr-un monument ridicat in apropierea movilei. Este vorba despre un monument impunator, ridicat de maghiari in 1898 in amintirea conationalilor cazuti aici cu 50 de ani mai devreme. Nimic nu aminteste insa ca aici au cazut si multi romani, dar si de faptul ca la Presaca Ampoiului a avut loc una dintre cele mai importante victorii romanesti din timpul Revolutiei de la 1848.
Informatii putine
Informatiile despre ceea ce s-a intamplat la Presaca Ampoiului in urma cu 150 de ani sunt foarte putine. Nici primarul comunei Metes (pe teritoriul careia se afla satul Presaca Ampoiului), Nicolae Varvara, nu are date prea multe. Ne-a spus doar ca, dupa parerea lui, movila ar ascunde trupurile maghiarilor, pentru ca romanii ar fi fost dusi si ingropati acasa, avand in vedere faptul ca erau din zona Muntilor Apuseni. "Terenul de la Presaca Ampoiului este propice pentru a organiza o ambuscada. Exact acest lucru s-a intamplat atunci. Ungurii au cazut in capcana romanilor. Cred ca in movila se afla trupurile maghiarilor, pentru ca romanii morti erau din zona. Am vorbit la muzeul din Alba Iulia sa se faca ceva sapaturi. Numai asa s-ar stabili exact ce este acolo", a declarat primarul Varvara. Acesta ne-a povestit si o legenda a locului, care ar avea legatura cu evenimentul din 23 octombrie 1848. "Se zice ca un copil maghiar ar fi scapat din ambuscada ascuzandu-se sub fusta unei romance din Presaca. Ulterior, acesta a ajuns un om important in administratia din Imperiul Austro-Ungar si drept recunostinta a ajutat la constructia caii ferate de pe Valea Ampoiului, care leaga Alba Iulia de Zlatna", a afirmat primarul din Metes. Linia ferata ingusta a fost construita in jurul anului 1895. Faptul ca movila ar fi mormantul maghiarilor este sustinut si de Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia. Acesta a spus ca aici au avut loc in noaptea de 23 spre 24 octombrie 1848 lupte intre romani si garzile civile maghiare din Zlatna, provocate de faptul ca ungurii nu au respectat armistitiul dintre cele doua parti. Armistitiul se referea la parasirea totala a zonei de catre maghiari. Langa movila singuratica este acum o statie de autobuz. Probabil ca aproape nici unul dintre calatorii care stau pe banca din apropiere nu stiu ca acolo se afla mormantul a sute de oameni.
Monument
Monumentul de la Presaca Ampoiului are permanent insemnele statului maghiar. Periodic, Ambasada Ungariei la Bucuresti trimite aici reprezentanti, care depun o coroana de flori si tin o slujba in amintirea celor decedati in 1848. "In urma cu doi ani au venit si au restaurat monumentul. Cred ca este inclus intr-un circuit al lor pentru ca se intampla de multe ori sa vina sa se reculeaga si sa ia masa in apropierea acestuia", a mai spus primarul Nicolae Varvara. Monumentul are cinci metri inaltime si are doua inscriptii: PAX si 1848-1898.
Armistitiu incalcat de maghiari
"In ziua de 23 octombrie, romanii din regiunea Zlatnei, satui de brutalitati, batai si inchisori, dupa ce primisera ordinul de desarmare al generalului Puchner, au si plecat la Zlatna, pentru ca sa ia armele de la unguri. Tinutul intreg este locuit numai de romani si chiar in Zlatna romanii sunt in mare majoritate. Insa colonia de functionari, meseriasi si alti maghiari, nemti si armeni, tocmai pentru ca era mica, s-a ingrijit inca din primavara ca sa se armeze bine. Prefect al acelei regiuni era tanarul advocat Petre Dobra, numit numai de cateva zile, prin urmare nu avuse timp sa armeze si sa disciplineze cetele. Cativa tineri s-au pus in locul lor si sositi la Zlatna au somat pe unguri sa depuna armele. Dupa lungi parlamentari, se ajunse la invoiala ca sa se incheie un armistitiu pana dupa amiazi. Romanii, increzatori in cuvantul dat, s-au risipit prin oras, iar altii ramanand pe loc si-au scos merindele din desaga, incepand sa manance. Ungurii perfizi, profitand de acest lucru, si-au calcat cuvantul atacand pe romani, omorand mai multi dintre dansii si ranind pe altii. In prima spaima romanii au fost scosi din oras, afara insa, reculegandu-se, s-au adunat din nou si inversunati si clocotind de rasbunare s-au aruncat asupra ungurilor, cari, neputand sa mai reziste romanilor, au dat foc orasului si au luat-o la fuga. Ajunsi insa pe drum de romani, si anume in satul Presaca, la opt km de Zlatna, au fost macelariti aproape toti. Scriitorii maghiari socotesc numarul conationalilor lor ucisi la Presaca la 640 capete", sustinea publicistul si istoricul Ion Rusu Abrudeanu in cartea "Motii – calvarul unui popor eroic, dar nedreptatit", aparuta in 1928. Aceasta pare cea mai buna prezentare a celor petrecute la Presaca Ampoiului in anul 1848.
Avocatul Petru Dobra a fost unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Avram Iancu. Impreuna cu Ioan Buteanu si Simion Balint, Petru Dobra a organizat la Zlatna, pe 9 aprilie 1848, prima intrunire a intelectualilor din Muntii Apuseni, in care a pus bazele organizarii revolutiei romanesti din aceasta zona. In 3/15 mai 1848, Petru Dobra s-a aflat in fruntea romanilor de pe Valea Ampoiului la Marea Adunare de la Blaj, unde a fost ales membru in delegatia ce urma sa duca la Viena "Proclamatia" natiunii romane. A fost prins si ucis, ulterior, la Abrud, in timpul unei busculade, de un comandant al armatei austro-ungare.
» Recunoastere
Societatea cultural-patriotica "Avram Iancu" intentioneaza sa initieze un demers pentru a se recunoaste faptul ca la Presaca Ampoiului sunt ingropati si romani. Potrivit reprezentantilor asociatiei, va fi organizata o actiune care va populariza acest demers, a carui finalitate este o mai buna cunoastere a ceea ce s-a intamplat aici in 1848. Societatea "Avram Iancu" a fost infiintata in 1992 si de atunci este implicata activ in evenimente istorice si culturale care au legatura cu Muntii Apuseni si cu eroii nationali care au trait in aceasta zona.
» Pe cursul raului Ampoi
Presaca Ampoiului este un mic sat ce apartine din punct de vedere administrativ de comuna Metes si are in jur de 400 de locuitori. Este situat pe cursul raului Ampoi, la opt km de Zlatna si la aproximativ 20 km de Alba Iulia. Principalele ocupatii ale locuitorilor sunt agricultura si cresterea animalelor. Satul are un relief de munte, spectaculos, pe teritoriul acestuia fiind doua varfuri de peste 1.000 de metri.
