Recent-publicatul Eurobarometru (realizat in septembrie-octombrie de catre TNS-CSOP, publicat joia aceasta) constata ca romanii sunt printre cei mai optimisti europeni: 41% dintre noi credem ca in urmatoarele 12 luni vom trai mai bine decat acum; procentul ne situeaza pe locul al doilea in Uniunea Europeana, dupa suedezi. Tot pe locul al doilea ne situam in privinta asteptarilor pozitive legate de evolutia economica. In conditiile in care in ansamblul Uniunii se inregistreaza o scadere a "factorului de confort" (feel good), respectiv a proportiei celor care apreciaza starea economiei nationale ca fiind in general buna, in Romania s-a inregistrat o evolutie spectaculoasa a acestui indicator (crestere de 8% fata de Eurobarometrul din primavara – ce-i drept, situandu-ne inca la un nivel relativ scazut).
In ceea ce priveste relatia cu Uniunea Europeana, opiniile romanilor sunt mai degraba ambigue: la nivel general, manifestam o incredere in Parlamentul si Comisia Europeana mult superioara celorlalte tari (70% pentru Parlament, fata de media UE27 de 55%; 60% pentru Comisie, fata de 50%). La un an dupa aderare, pentru 71% dintre romani (cu 4% mai mult decat in primavara) apartenenta la Uniunea Europeana este un lucru bun, in timp ce media UE27 la acest indicator este de doar 58%.
Pe de alta parte, conationalii nostri sunt destul de sceptici in ceea ce priveste rolul activ pe care l-ar putea juca in cadrul Uniunii: doar 20% (comparativ cu 30% in UE27) cred ca "vocea mea conteaza in Uniunea Europeana" si 40% (fata de 60%) – ca "vocea Romaniei conteaza in UE". Semnificativ este ca procentele respective au scazut fata de cele din primavara, ceea ce denota o periculoasa tendinta de resemnare cu rolul de membru fara putere de decizie in organizatie.
Daca ne uitam la rolul pe care romanii il acorda Uniunii Europene, constatam ca in ceea ce priveste acceptarea transferului deciziei dinspre Guvernul national catre Uniunea Europeana lucrurile sunt mai degraba ambigue. Cifrele din tabelul de mai jos ne arata ca proportia romanilor care ar dori adoptarea deciziilor din diferite domenii la nivelul Uniunii, mai degraba decat la cel al guvernelor nationale, este in general inferioara mediei europene.
Cifrele arata ca mai ales in domeniile in care Romania are probleme reale, respectiv protectia mediului (un alt sondaj european arata, recent, ca suntem printre cei mai putin ingrijorati de gravitatea situatiei mediului in care traim), sanatatea, agricultura, protectia consumatorului, cercetarea, energia, concurenta (vinovata in buna masura, prin lipsa unui control eficient, de cresterea preturilor), transporturile, inflatia, conationalii nostri sunt indeobste sceptici in ceea ce priveste abordarea si solutionarea la nivel european. Am putea spune, cu alte cuvinte, ca suntem incantati de masinaria stralucitoare in care ne-am urcat in urma cu un an, dar inca nu am invatat sa-i utilizam dotarile de care dispune, resemnandu-ne cu rolul de pasager.
Mircea Kivu este sociolog
