Un document remarcabil, care va avea impact si asupra generatiilor viitoare
La Editura Humanitas a aparut foarte recent Raportul final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Lucrarea este monumentala (879 pagini), fiind elaborata de un amplu colectiv de istorici, experti si analisti care, in urma unui remarcabil efort colectiv, ofera cititorilor o imagine cuprinzatoare a dezastrului care a insemnat regimul comunist pentru tara noastra.
Primele pagini sunt consacrate mesajului presedintelui adresat Parlamentului in ziua de 18 decembrie 2006, cu prilejul prezentarii concluziilor Raportului.
Mesajul constituie un document istoric, reprezentand prima condamnare oficiala, din partea unui sef de stat din fostele tari comuniste, a unui regim "nelegitim si criminal". Cu exceptionala claritate, pe baza Raportului, mesajul prezidential arata motivele pentru care regimul, impus tarii prin violenta de catre partidul comunist, a fost nelegitim si criminal.
Enumeram in continuare, prescurtat, argumentele prezentate de presedintele Basescu in mesajul sau din 18 decembrie 2006:
– Abandonarea interesului national prin servilism fata de URSS;
– Anihilarea statului de drept prin inscenari si fraude;
– Distrugerea partidelor politice si continuitatii constitutionale prin abdicarea fortata a regelui Mihai;
– Sovietizarea fortata mai ales in perioada 1948 – 1956;
– Politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa, cu aruncarea in inchisori si lagare de munca fortata a sute de mii de oameni (cifrele avansate de Comisie se situeaza intre 5000.000 si 2.000.000 de victime;
– Persecutiile minoritatilor etnice, religioase, culturale etc;
– Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista in munti;
– Represiunea impotriva cultelor religioase;
– Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care se opuneau colectivizarii;
– Deportarile in scop de exterminare, represiunile etnice, "vanzarea" evreilor si germanilor;
– Represiunea impotriva culturii;
– Represiunea miscarilor studentesti din 1956;
– Reprimarea miscarilor muncitoresti din 1977 (Valea Jiului), 1987 (Brasov) si altor greve;
– Reprimarea oponentilor din anii 1970 si 1980, asasinarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu;
– Distrugerea patrimonului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980;
– Consecintele dezastruoase a "politicii demografice" (1966-1989) soldata cu mii de morti;
– Impunerea unor norme aberante privind "alimentatia rationala", infometarea populatiei, oprirea caldurii, degradarea fizica la care regimul comunist a condamnat un intreg popor;
– Utilizarea mizeriei materiale, morale si a fricii pentru mentinerea puterii comuniste;
– Distrugerea reperelor morale ale societatii;
– Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui Nicolae Ceausescu cu aprobarea conducerii PCR si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii in timpul Revolutiei anticomuniste din decembrie 1989.
Cele 8 pagini ale textului mesajului din 18 decembrie 2006 al presedintelui Traian Basescu conving pe orice om de buna credinta asupra motivelor condamnarii regimului comunist. Raportul cuprinde o introducere, trei mari parti (Partidul Comunst Roman, Societatea-Economia-Cultura, Represiunea), un capitol consactat concluziilor precum si o ampla bibliografie. Elementele din cuprinsul Raportului detaliaza argumentele pentru condamnarea comunismului. Interesul lor este exceptional in special pentru cercetatorii care vor analiza in continuare perioada 1945-1989, cat si pentru oamenii politici care trebuie sa fie corect informati asupra trecutului recent. Cetatenii de rand au trait insa, pe pielea lor, mizeriile si ororile comunismului si-si amintesc de ele foarte bine.
Fara indoiala ca lucrarea, in ansamblul ei, este remarcabila, dar impactul primelor 8 pagini, care reprezinta mesajul presedintelui Romaniei, este covarsitor in economia cartii, de aceea cred ca cel mai potrivit titlu al cartii ar fi fost "Mesajul de condamnare a comunismului de catre presedintele Romaniei si Raportul Comisiei Prezidentiale de analiza a dictaturii comuniste" in Romania.
O lucrare de amploarea celei la care ne referim nu poate sa nu aiba si unele minusuri. Dintre acestea, semnalam faptul ca in partea a III-a, capitolul intitulat "Genocidul Comunist in Romania", interventia de la pagina 463 a editorului, prin care acesta din urma pune la indoiala estimarea pe baza de calcule detaliate a numarului victimelor represiunii comuniste fara a aduce nici un contraargument la aceste calcule, este incorecta si nepermisa, amintind de cenzura de tip comunist. De asemenea, inscrierea numelui celor trei editori, cu litere marisoare si la loc de cinste pe pagina de titlu a raportului, contrasteaza in mod penibil cu dimensiunea minuscula a numelui celor 50 de colaboratori care au trudit efectiv la scrierea cartii, iar locul unde este plasata lista acestora din urma, sus pe contrapagina, lasa impresia ca nu s-a dorit sa fie vazuta de cititori. Pacat !
Admirand candva maretele piramide din Egipt, Camille Flammarion a spus: "in zidurile piramidelor, vad umbrele sutelor de mii de oameni care au trudit si au murit la constructia acestor monumente". Mutatis mutandis, admirand valoarea Raportului, putem vedea umbrele sutelor de mii de romani care au suferit si au murit in lupta impotriva comunismului.
Cartea are o importanta istorica, politica si morala exceptionala iar ultimele observatii din prezenta recenzie nu-i pot stirbi valoarea.
